MINISTERUL PUBLIC
Parchetul
de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
DIRECŢIA NAŢIONALĂ ANTICORUPŢIE
Secţia de combatere a corupţiei
Dosar
nr. 280/P/2012
Operator date nr.4472
Verificat sub aspectul
legalităţii şi
temeiniciei
conform art.264 alin.3
C.pr.pen
şi art. 222
al. 1 din OUG 43/2002
PROCUROR ŞEF DIRECȚIE
Laura Codruța Kovesi
R E C H I Z I T O R I U
27 septembrie 2013
LUCIAN PAPICI –
procuror şef al Secţiei de combatere a corupţiei din cadrul Direcţiei Naţionale
Anticorupţie;
Examinând actele de urmărire penală
administrate în dosarul cu numărul de mai sus, privind pe:
Ø
Învinuitul NICOLAE-LIVIU
DRAGNEA, cercetat în stare de libertate pentru săvârşirea
infracţiunilor prev. şi ped. de art. art. 13 din Legea nr. 78/2000 (cu
modificările şi completările ulterioare), art.
323 pct. 1 din C.p., art. 25 C.p. rap. la art. 53 pct. 1 din Legea nr. 3/2000
şi art. 25 C.p. rap. la art. 54 pct. 1 din Legea nr. 3/2000, totul cu aplic.
art. 33 lit. a C.p.;
Ø
Învinuita PREDUŢ
SIMONA-CRISTINA, cercetată în stare de libertate pentru săvârșirea
infracțiunii prev. şi ped. de art. 55 alin. 1 din Legea nr. 3/2000 și art. 26 C.p. rap. la art. 55 pct. 1 din Legea
nr. 3/2000 cu aplic. disp. art. 33 lit. a C.p.;
Ø
Învinuitul PREDUŢ
MARIUS-MARINEL, cercetat în stare de libertate pentru săvârșirea
infracțiunii prev. şi ped. de art. 55 alin. 1 din Legea nr. 3/2000 și art. 26
C.p. rap. la art. 55 pct. 1 din Legea nr. 3/2000, cu aplic. disp. art. 33 lit.
a C.p.;
Ø
Învinuita BABA
CONSTANTINA, cercetată în stare de libertate pentru săvârșirea
infracțiunii prev. şi ped. de art. 25 C.p. rap. la art. 55 alin. 1 din Legea
nr. 3/2000;
Ø
Învinuitul DIŢĂ
COSTINEL-LEONTIN, cercetat în stare de libertate pentru săvârșirea
infracţiunii prev. şi ped. de art. 25 C.p. rap. la art. 55 alin. 1 din Legea
nr. 3/2000;
Ø
Învinuitul COANDĂ
NICOLAE, cercetat în stare de libertate pentru săvârșirea infracţiunii
prev. şi ped. de art. 26 C.p. rap. la art. 55 alin. 1 din Legea nr. 3/2000;
Ø
Învinuitul FLORESCU
MARIN, cercetat în stare de libertate pentru săvârșirea infracţiunii
prev. şi ped. de art. 26 C.p. rap. la art. 55 alin. 1 din Legea nr. 3/2000;
Ø
Învinuitul RARIŢĂ
ION, cercetat în stare de libertate pentru săvârșirea infracţiunii
prev. şi ped. de art. 26 C.p. rap. la art. 55 alin. 1 din Legea nr. 3/2000;
Ø
Învinuita TRIŢĂ
CONSTANŢA, cercetată în stare de libertate pentru săvârșirea
infracţiunii prev. şi ped. de art. 26 C.p. rap. la art. 55 alin. 1 din Legea
nr. 3/2000;
Ø
Învinuita VIŞAN
MARIOARA , cercetată în stare de libertate pentru săvârșirea
infracţiunii prev. şi ped. de art. 26 C.p. rap. la art. 55 alin. 1 din Legea nr.
3/2000;
Ø
Învinuitul BEZNEA
ION , cercetat în stare de libertate pentru săvârșirea infracţiunii
prev. şi ped. de art. 26 C.p. rap. la art. 55 alin. 1 din Legea nr. 3/2000;
Ø
Învinuitul MARIOARA
ADRIAN, cercetat în stare de libertate pentru săvârșirea infracţiunii
prev. şi ped. de art. 26 C.p. rap. la art. 55 alin. 1 din Legea nr. 3/2000
Ø
Învinuitul CULCEA
VICTOR, cercetat în stare de libertate pentru săvârșirea infracţiunii
prev. şi ped. de art. 26 C.p. rap. la art. 55 alin. 1 din Legea nr. 3/2000;
Ø
Învinuita STOICEA
LUMINIŢA-ELENA, cercetat în stare de libertate pentru săvârșirea
infracţiunii prev. şi ped. de art. 26 C.p. rap. la art. 55 alin. 1 din Legea
nr. 3/2000
Ø
Învinuita BARBU
TEODORA-RAMONA, cercetată în stare de libertate pentru săvârșirea
infracţiunii prev. şi ped. de art. 26 C.p. rap. la art. 55 alin. 1 din Legea
nr. 3/2000;
Ø
Învinuitul ZAMFIR
MARIN-MARIUS, cercetat în stare de libertate pentru săvârșirea
infracţiunii prev. şi ped. de art. 26 C.p. rap. la art. 55 alin. 1 din Legea
nr. 3/2000;
Ø
Învinuitul BĂLĂNESCU
GEORGE-TIBERIU, cercetat în stare de libertate pentru săvârșirea
infracţiunii prev. şi ped. de art. 26 C.p. rap. la art. 55 alin. 1 din Legea
nr. 3/2000;
Ø
Învinuitul IONESCU
ION, cercetat în stare de libertate
pentru săvârșirea infracţiunii prev. şi ped. de art. 26 C.p. rap. la art. 55
alin. 1 din Legea nr. 3/2000;
Ø
Învinuitul ULMEANU
IULIAN, cercetat în stare de libertate pentru săvârșirea infracţiunii
prev. şi ped. de art. 26 C.p. rap. la art. 55 alin. 1 din Legea nr. 3/2000;
Ø
Învinuita RAICU
ANGELICA, cercetată în stare de libertate pentru săvârșirea infracţiunii prev. şi
ped. de art. 26 C.p. rap. la art. 55 alin. 1 din Legea nr. 3/2000;
Ø
Învinuita COJOACĂ
EUGENIA, cercetată
în stare de libertate pentru săvârșirea infracţiunii prev. şi ped. de art. 26
C.p. rap. la art. 55 alin. 1 din Legea nr. 3/2000;
Ø
Învinuita CRISTEA
DORIANA, cercetată
în stare de libertate pentru săvârșirea infracţiunii prev. şi ped. de art. 26
C.p. rap. la art. 55 alin. 1 din Legea nr. 3/2000
Ø
Învinuita APOSTU
LUCREŢIA MIRELA, cercetată în stare de libertate pentru săvârșirea
infracţiunii prev. şi ped. de art. 26 C.p. rap. la art. 55 alin. 1 din Legea
nr. 3/2000;
Ø
Învinuitul CURCAN
CONSTANTIN , cercetat în stare de libertate pentru săvârșirea
infracţiunii prev. şi ped. de art. 26 C.p. rap. la art. 55 alin. 1 din Legea
nr. 3/2000;
Ø
Învinuita FLOREA
MARIANA , cercetat în stare de libertate pentru săvârșirea infracţiunii
prev. şi ped. de art. 26 C.p. rap. la art. 55 alin. 1 din Legea nr. 3/2000
Ø
Învinuitul RUSU
DĂNUŢ , cercetat în stare de libertate pentru săvârșirea infracţiunii
prev. şi ped. de art. 26 C.p. rap. la art. 55 alin. 1 din Legea nr. 3/2000;
Ø
Învinuitul ENE
VASILICĂ , cercetat în stare de libertate pentru săvârșirea
infracţiunii prev. şi ped. de art. 26 C.p. rap. la art. 55 alin. 1 din Legea
nr. 3/2000;
Ø
Învinuitul NEDELEA
DORINEL, cercetat în stare de libertate pentru săvârșirea infracţiunii
prev. şi ped. de art. 26 C.p. rap. la art. 55 alin. 1 din Legea nr. 3/2000;
Ø
Învinuitul MĂRUNŢELU
AUREL, cercetat în stare de libertate pentru săvârșirea infracţiunii
prev. şi ped. de art. 26 C.p. rap. la art. 55 alin. 1 din Legea nr. 3/2000;
Ø
Învinuitul PÂRVA
ION cercetat în stare de libertate pentru săvârșirea infracţiunii prev.
şi ped. de art. 26 C.p. rap. la art. 55 alin. 1 din Legea nr. 3/2000;
Ø
Învinuitul DUMITRACHE
ION
cercetat în stare de libertate pentru săvârșirea infracţiunii prev. şi ped. de
art. 26 C.p. rap. la art. 55 alin. 1 din Legea nr. 3/2000;
Ø
Învinuitul
PIELEANU ION, cercetat în stare de libertate pentru săvârșirea infracţiunii
prev. şi ped. de art. 26 C.p. rap. la art. 55 alin. 1 din Legea nr. 3/2000;
Ø
Învinuitul POROSCHIANU
MARIN cercetat
în stare de libertate pentru săvârșirea infracţiunii prev. şi ped. de art. 26
C.p. rap. la art. 55 alin. 1 din Legea nr. 3/2000;
Ø
Învinuitul DINU
NICUŞOR SORIN, cercetat în stare de libertate pentru săvârșirea infracţiunii prev. şi
ped. de art. 26 C.p. rap. la art. 55 alin. 1 din Legea nr. 3/2000;
Ø
Învinuitul TRIFU
NICOLAE, cercetat
în stare de libertate pentru săvârșirea infracţiunii prev. şi ped. de art. 26
C.p. rap. la art. 55 alin. 1 din Legea nr. 3/2000;
Ø
Învinuita MITRAN
DORINA
cercetată în stare de libertate pentru săvârșirea infracţiunii prev. şi ped. de
art. 26 C.p. rap. la art. 55 alin. 1 din Legea nr. 3/2000;
Ø
Învinuita CIUPERCĂ
CRISTINA, cercetată în stare de libertate pentru săvârșirea infracţiunii prev. şi
ped. de art. 26 C.p. rap. la art. 55 alin. 1 din Legea nr. 3/2000;
Ø
Făptuitoarea VÎLCAN
MIHAELA, cu privire la care au fost efectuate cercetări sub aspectul
săvârșirii infracţiunii prev. şi ped. de art. 26 C.p. rap. la art. 55 alin. 1
din Legea nr. 3/2000;
Ø
Învinuitul RĂBOJ
DANIEL, cercetat în stare de libertate
pentru săvârșirea
infracţiunii prev. şi ped. de art. 255 pct. 1 C.p. rap. la art. 6 din Legea nr.
78/2000 (cu modificările şi completările ulterioare);
Ø
Învinuitul MITROI MARIN, cercetat în stare de libertate
pentru săvârșirea infracțiunilor prev. şi ped. de art.
254 pct. 1 C.p. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 (cu modificările şi
completările ulterioare), art. 26 C.p. rap. la art. 55 pct. 1 din Legea nr.
3/2000, cu aplic. art. 33 lit. a C.p.;
Ø
Învinuita FILIP
ALINA-FLORINA , cercetată în stare
de libertate pentru săvârșirea infracțiunii prev. şi ped. de art. 26 C.p. rap. la
art. 55 alin. 1 din Legea nr. 3/2000;
Ø
Învinuitul BARBU
NICUŞOR , cercetat în stare de libertate
pentru săvârșirea infracțiunii prev. şi ped. de art. 26 C.p. rap. la art. 55 alin. 1 din
Legea nr. 3/2000;
Ø
Învinuitul FERĂŞTEANU
ION-DOREL, cercetat în stare de libertate
pentru săvârșirea infracțiunii prev. şi ped. de art. 26 C.p. rap. la art. 55 alin. 1 din
Legea nr. 3/2000;
Ø
Învinuitul VÎLCAN
TUDOR-DOREL, cercetat în stare de libertate
pentru săvârșirea infracțiunii prev. şi ped. de art. 26 C.p. rap. la art. 55 alin. 1 din
Legea nr. 3/2000
Ø
Învinuitul STEMATE
MARIN, cercetat în stare de libertate
pentru săvârșirea infracțiunii prev. şi ped. de art. 26 C.p. rap. la art. 55 alin. 1 din
Legea nr. 3/2000;
Ø
Învinuitul PARTOCICĂ
COSTICĂ, cercetat în stare de libertate
pentru săvârșirea infracțiunii prev. şi ped. de art. 26 C.p. rap. la art. 55 alin. 1 din
Legea nr. 3/2000;
Ø
Învinuitul MIHAI
ION, cercetat în stare de libertate
pentru săvârșirea infracțiunii prev. şi ped. de art. 26 C.p. rap. la art. 55 alin. 1 din
Legea nr. 3/2000;
Ø
Învinuita MATEI
DANIELA, cercetată în stare de libertate
pentru săvârșirea infracțiunii prev. şi ped. de art. 26 C.p. rap. la art. 55 alin. 1 din
Legea nr. 3/2000;
Ø
Învinuitul MITROI
VASILE, cercetat în stare de libertate
pentru săvârșirea infracțiunii prev. şi ped. de art. 26 C.p. rap. la art. 55 alin. 1 din
Legea nr. 3/2000;
Ø
Învinuitul PASCU
MARIAN FLORIN, cercetat în stare de libertate
pentru săvârșirea infracțiunii prev. şi ped. de art. 26 C.p. rap. la art. 55 alin. 1 din
Legea nr. 3/2000;
Ø
Învinuitul LUNGU
PETRE, cercetat în stare de libertate pentru
săvârșirea infracțiunii prev. şi ped. de art. 26 C.p. rap. la art. 55 alin. 1 din
Legea nr. 3/2000;
Ø
Învinuita LEBEJOARĂ
LILIANA, cercetată în stare de libertate
pentru săvârșirea infracțiunii prev. şi ped. de art. 26 C.p. rap. la art. 55 alin. 1 din Legea
nr. 3/2000;
Ø
Învinuitul DUDE
ILIE, cercetat în stare de libertate
pentru săvârșirea infracțiunii prev. şi ped. de art. 55 alin. 1 din Legea nr. 3/2000;
Ø
Învinuitul NISTOR
MARIN, cercetat în stare de libertate
pentru săvârșirea infracțiunii prev. şi ped. de art. 55 alin. 1 din Legea nr. 3/2000;
Ø
Învinuita NISTOR
ANGELICA-MARIANA, cercetată în stare
de libertate pentru săvârșirea infracțiunilor prev. şi ped. de art. 55 alin. 1 din
Legea nr. 3/2000, art. 242 pct. 1 din C.p. cu aplic. Art. 33 lit. a C.p. ;
Ø
Învinuita SANDU
ILEANA, cercetată în stare de libertate
pentru săvârșirea infracțiunii prev. şi ped. de art. 26 C.p. rap. la art. 55 alin. 1 din
Legea nr. 3/2000;
Ø
Învinuita RIZEA
OLGA-IULIA, cercetată în stare de libertate
pentru săvârșirea infracțiunii prev. şi ped. de art. 26 C.p. rap. la art. 55 alin. 1 din
Legea nr. 3/2000;
Ø
Învinuitul PEŢA
GABRIEL, cercetat în stare de libertate
pentru săvârșirea infracțiunii prev. şi ped. de art. 26 C.p. rap. la art. 55 alin. 1 din
Legea nr. 3/2000;
Ø
Învinuitul NĂDRAG
ION-PAUL, cercetat în stare de libertate
pentru săvârșirea infracțiunii prev. şi ped. de art. 26 C.p. rap. la art. 55 alin. 1 din
Legea nr. 3/2000;
Ø
Învinuitul CRISTEA
TUDOR, cercetat în stare de libertate pentru
săvârșirea infracțiunii prev. şi ped. de art. 26 C.p. rap. la art. 55 alin. 1 din
Legea nr. 3/2000;
Ø
Învinuitul STAN
VILI, cercetat în stare de libertate pentru
săvârșirea infracţiunilor
prev. şi ped. de art. 26 C.p. rap. la art. 55 alin. 1 din legea nr. 3/2000,
art. 250 alin. 1, 2 C.p., art. 250 alin. 1, 3 C.p., cu aplic. art. 33 lit. a
C.p.;
Ø
Învinuita CRISTIAN
CORINA, cercetată în stare
de libertate pentru săvârșirea infracţiunii prev. şi ped. de art. 26 C.p. rap. la art. 55
alin. 1 din Legea nr. 3/2000;
Ø
Învinuita HANGANU
MARIA, cercetată în stare de libertate
pentru săvârșirea
infracţiunii prev. şi ped. de art. 26 C.p. rap. la art. 55 alin. 1 din Legea
nr. 3/2000;
Ø
Învinuita BOBOCEA
(fostă VELNIŢĂ) SIMONA, cercetată
în stare de libertate pentru săvârșirea infracţiunii prev. şi ped. de art. 26 C.p. rap. la
art. 55 alin. 1 din Legea nr. 3/2000;
Ø
Învinuitul MANOLE-MIC
FLORENTIN, cercetat în stare de libertate
pentru săvârșirea
infracţiunii prev. şi ped. de art. 26 C.p. rap. la art. 55 alin. 1 din Legea
nr. 3/2000;
Ø
Învinuitul SÎNGEREAN
SORIN, cercetat în stare de libertate pentru
săvârșirea
infracţiunii prev. şi ped. de art. 26 C.p. rap. la art. 55 alin. 1 din Legea
nr. 3/2000;
Ø
Învinuitul TOTOLICIU
ION, cercetat în stare de libertate pentru
săvârșirea
infracţiunii prev. şi ped. de art. 26 C.p. rap. la art. 55 alin. 1 din Legea
nr. 3/2000;
Ø
Învinuita ZGLOBIU
ANCA-MARIA, cercetată în stare de libertate
pentru săvârșirea
infracţiunii prev. şi ped. de art. 26 C.p. rap. la art. 55 alin. 1 din Legea
nr. 3/2000 ;
Ø
Învinuita VLĂDUŢ
DANIELA, cercetată în stare de libertate
pentru săvârșirea
infracţiunii prev. şi ped. de art. 26 C.p. rap. la art. 55 alin. 1 din Legea
nr. 3/2000;
Ø
Învinuita VESPE
ADRIANA, cercetată în stare de libertate
pentru săvârșirea
infracţiunii prev. şi ped. de art. 26 C.p. rap. la art. 55 alin. 1 din Legea
nr. 3/2000;
Ø
Învinuita BÎLTEANU
PAULINA, cercetată în stare de libertate
pentru săvârșirea
infracţiunii prev. şi ped. de art. 26 C.p. rap. la art. 55 alin. 1 din Legea
nr. 3/2000;
Ø
Învinuita FLORESCU
TEODORA, cercetată în stare de libertate
pentru săvârșirea
infracţiunii prev. şi ped. de art. 26 C.p. rap. la art. 55 alin. 1 din Legea
nr. 3/2000;
Ø
Învinuitul ILIE
MARCEL, cercetat în stare de libertate pentru
săvârșirea
infracţiunii prev. şi ped. de art. 26 C.p. rap. la art. 55 alin. 1 din Legea
nr. 3/2000;
Ø
Învinuitul CIOCAN
VIOREL, (CNP 1711208163228), cercetat în
stare de libertate pentru săvârșirea infracţiunii prev. şi ped. de art. 26 C.p. rap. la art. 55
alin. 1 din Legea nr. 3/2000;
Ø Învinuitul CIOCAN VIOREL, (CNP
1520601185981) cercetat în stare de libertate pentru
săvârșirea
infracţiunii prev. şi ped. de art. 55 alin. 1 din Legea nr. 3/2000;
Ø
Învinuitul FILIP
CONSTANTIN, cercetat în stare de libertate
pentru săvârșirea
infracţiunii prev. şi ped. de art. 26 C.p. rap. la art. 55 alin. 1 din Legea
nr. 3/2000;
Ø
Învinuitul ŞOROP
MARIAN, cercetat în stare de libertate pentru
săvârșirea
infracţiunii prev. şi ped. de art. 26 C.p. rap. la art. 55 alin. 1 din Legea
nr. 3/2000;
Ø
Învinuita LUNGU
AURORA-IRINA, cercetată în stare de libertate
pentru săvârșirea
infracţiunii prev. şi ped. de art. 26 C.p. rap. la art. 55 alin. 1 din Legea
nr. 3/2000;
Ø
Învinuita SĂULESCU
ELENA, cercetată în stare de libertate
pentru săvârșirea
infracţiunii prev. şi ped. de art. 26 C.p. rap. la art. 55 alin. 1 din Legea
nr. 3/2000;
Ø
Învinuitul NEŞA
NICOLAE, cercetat în stare de libertate
pentru săvârșirea
infracţiunii prev. şi ped. de art. 26 C.p. rap. la art. 55 alin. 1 din Legea
nr. 3/2000;
Ø
Învinuitul CĂLĂRAŞU
GHEORGHE-DANIEL, cercetat în stare de
libertate pentru săvârșirea infracţiunii prev. şi ped. de art. 26 C.p. rap. la art. 55
alin. 1 din Legea nr. 3/2000;
Ø
Învinuita COCORANU
MARIA, cercetată în stare de libertate
pentru săvârșirea
infracţiunii prev. şi ped. de art. 26 C.p. rap. la art. 55 alin. 1 din Legea
nr. 3/2000;
Ø
Învinuitul AMZA
TRAIAN-MARIUS, cercetat în stare de libertate sub aspectul săvârşirii
infracţiunii prev. şi ped. de art. 292 C.p.rap. la art. 17 lit. c din Legea nr.
78/2000 (cu modificările şi completările ulterioare);
Ø
Învinuita CACIPU FLORINA-RALUCA, cercetată
în stare de libertate sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. şi ped. de
art. 292 C.p.rap. la art. 17 lit. c din Legea nr. 78/2000 (cu modificările şi
completările ulterioare);
Ø
Învinuitul COSTACHE
MARIUS CĂTĂLIN, cercetat în stare de libertate sub aspectul săvârşirii
infracţiunii prev. şi ped. de art. 292 C.p.rap. la art. 17 lit. c din Legea nr.
78/2000 (cu modificările şi completările ulterioare);
Ø Învinuita CRĂCIUNICĂ MIHAELA-ADRIANA,
cercetată în stare de libertate sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. şi
ped. de art. 292 C.p.rap. la art. 17 lit. c din Legea nr. 78/2000 (cu
modificările şi completările ulterioare);
Ø Învinuitul EFTIMIE COSTEL, cercetat în
stare de libertate sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. şi ped. de art.
292 C.p.rap. la art. 17 lit. c din Legea nr. 78/2000 (cu modificările şi
completările ulterioare);
Ø Învinuitul GHEORMA PAUL cercetat în stare
de libertate sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. şi ped. de art. 292
C.p.rap. la art. 17 lit. c din Legea nr. 78/2000 (cu modificările şi
completările ulterioare);
Ø Învinuita MANEA OANA-MARIA, cercetată în
stare de libertate sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. şi ped. de art.
292 C.p.rap. la art. 17 lit. c din Legea nr. 78/2000 (cu modificările şi
completările ulterioare);
Ø Învinuita MITICAN LAURA, cercetată în
stare de libertate sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. şi ped. de art.
292 C.p.rap. la art. 17 lit. c din Legea nr. 78/2000 (cu modificările şi
completările ulterioare);
Ø Învinuitul MONE ADRIAN DUMITRU, cercetat în
stare de libertate sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. şi ped. de art.
292 C.p.rap. la art. 17 lit. c din Legea nr. 78/2000 (cu modificările şi
completările ulterioare);
Ø Învinuita PENA IONELA, cercetată în stare
de libertate sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. şi ped. de art. 292
C.p.rap. la art. 17 lit. c din Legea nr. 78/2000 (cu modificările şi
completările ulterioare);
Ø Învinuitul PETRICIOAIA NICU, cercetat în
stare de libertate sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. şi ped. de art.
292 C.p.rap. la art. 17 lit. c din Legea nr. 78/2000 (cu modificările şi
completările ulterioare);
Ø Învinuitul POPESCU FLORIN-VALENTIN,
cercetat în stare de libertate sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. şi
ped. de art. 292 C.p.rap. la art. 17 lit. c din Legea nr. 78/2000 (cu
modificările şi completările ulterioare);
Ø Învinuita PREDA EUGENIA, cercetată în
stare de libertate sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. şi ped. de art.
292 C.p.rap. la art. 17 lit. c din Legea nr. 78/2000 (cu modificările şi
completările ulterioare);
Ø Învinuita STĂNCULEŢ VALENTINA MARIA,
cercetată în stare de libertate sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. şi
ped. de art. 292 C.p.rap. la art. 17 lit. c din Legea nr. 78/2000 (cu
modificările şi completările ulterioare);
Ø Învinuita TOTE ANA-MARIA, cercetată în
stare de libertate sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. şi ped. de art.
292 C.p.rap. la art. 17 lit. c din Legea nr. 78/2000 (cu modificările şi
completările ulterioare);
Ø Învinuita VĂTAFU NICOLETA-LILIANA,
cercetată în stare de libertate sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. şi
ped. de art. 292 C.p.rap. la art. 17 lit. c din Legea nr. 78/2000 (cu
modificările şi completările ulterioare);
Ø Învinuitul ZAVAL MARIAN-GELU, cercetat în
stare de libertate sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. şi ped. de art.
292 C.p.rap. la art. 17 lit. c din Legea nr. 78/2000 (cu modificările şi
completările ulterioare).;
Ø Învinuitul BURA VASILE, cercetat în stare
de libertate sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. şi ped. de art. 53 pct.
1 din Legea nr. 3/2000;
Ø Învinuitul CIUDATU CRISTINEL, cercetat în
stare de libertate sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. şi ped. de art.
53 pct. 1 din Legea nr. 3/2000;
Ø Învinuitul POPA SORIN ION, cercetat în
stare de libertate sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. şi ped. de art.
53 pct. 1 din Legea nr. 3/2000;
Ø Învinuitul POPA ION, cercetat în stare de
libertate sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. şi ped. de art. 53 pct. 1
din Legea nr. 3/2000;
Ø Învinuitul TĂMAŞ CRISTIAN-IOAN, cercetat în
stare de libertate sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. şi ped. de art.
53 pct. 1 din Legea nr. 3/2000;
Ø Învinuita ŢIGĂNILĂ MIHAELA-AURA, cercetată
în stare de libertate sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. şi ped. de
art. 53 pct. 1 din Legea nr. 3/2000;
E X P U N U R M Ă T O A R E L E :
C A P I T O L U L I – FAPTELE REŢINUTE ÎN SARCINA ÎNVINUITULUI DRAGNEA NICOLAE - LIVIU
1.CONSIDERAŢII PRELIMINARE
Prin Hotărârea
Parlamentului României nr. 33/2012, publicată în Monitorul oficial al României,
partea I, nr. 457/06.07.2012, în temeiul art. 95 şi art. 146 lit. g din
Constituţia României, s-a dispus suspendarea din funcţia de Preşedinte al
României a domnului Traian Băsescu, iar prin Hotărârea Parlamentului României
nr. 34/2012 (publicată în acelaşi Monitor Oficial), s-a stabilit ca cetăţenii
României să fie chemaţi să îşi exprime voinţa prin vot, în cadrul unui
referendum naţional, pentru demiterea Preşedintelui României, ce urma să se
desfăşoare în data de 29.07.2012. Acelaşi act normativ prevedea că cetăţenii
care participă la referendum au dreptul să se pronunţe prin „Da” sau „Nu” la
următoarea întrebare înscrisă pe buletinul de vot: „Sunteţi de acord cu
demiterea preşedintelui României, dl. Traian Băsescu?”; de asemenea, aşa cum
arătam mai sus, s-a stabilit ca dată a referendumului ziua de 29.07.2012, iar
campania pentru referendum urma să înceapă la data aducerii la cunoştinţa
publică a datei referendumului şi să se încheie la 28.07.2012, orele 7:00.
Prin Hotărârile de
Guvern cu nr. 682/2012 – 688/2012, Guvernul României a reglementat în mod
amănunţit detaliile tehnice referitoare la desfăşurarea referendumului naţional
în cauză.
De menţionat că prin
Hotărârea nr. 1 din 09.07.2012 (publicată în Monitorul Oficial nr.
467/10.07.2012) a Curţii Constituţionale a României, s-a constatat că procedura
privind suspendarea din funcţia de Preşedinte al României a domnului Traian
Băsescu a fost respectată, existând concomitent împrejurările care justifică
interimatul în exercitarea funcţiei de preşedinte al României.
Tot Curtea
Constituţională a României, prin Decizia nr. 731 din 10.07.2012 (publicată în
Monitorul Oficial nr. 478/12.07.2012) s-a pronunţat cu privire la sesizarea
formulată de un număr de 71 de deputaţi, în sensul că Legea pentru modificarea
art. 10 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului
este constituţională, în măsura în care asigură participarea la referendum a
cel puţin jumătate plus unu din numărul persoanelor înscrise în listele
electorale permanente.
În fapt, art. 10 din
Legea nr. 3/2000, la care se referă decizia antemenţionată, conţine următorul
text: „Demiterea Preşedintelui României este aprobată dacă, în urma
desfăşurării referendumului, propunerea a întrunit majoritatea voturilor
valabil exprimate”.
Din coroborarea
textului art. 10 din Legea nr. 3/2000 cu cele dispuse de Curtea Constituțională
prin Decizia nr. 478/2012, rezulta că pentru aprobarea demiterii Preşedintelui
României era necesar să fie îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
a)
la referendum să participe
cel puţin jumătate plus unu din numărul persoanelor înscrise în listele
electorale permanente;
b)
propunerea de demitere a
Preşedintelui României să întrunească majoritatea voturilor valabil exprimate.
Aşadar, această formulă, rezultată din
interpretarea dată de Curtea Constituţională textului art. 10 din Legea nr.
3/2000, introducea un cvorum de participare pentru validarea referendumului în
vederea demiterii Preşedintelui României.
În atare situaţie, impunerea cvorumului
de participare a schimbat priorităţile forţelor politice în cadrul campaniei
pentru referendum, în sensul că pentru partizanii demiterii Preşedintelui
României (alianţa politică USL), campania s-a concentrat atât asupra
convingerii cetăţenilor să participe la referendum, cât şi să voteze „DA” (în
sensul demiterii Preşedintelui României), iar pentru forţele politice care se
opuneau acestui demers campania a însemnat convingerea cetăţenilor să nu îşi
exprime votul.
Astfel, asigurarea unei prezenţe de
minimum 50% dintre alegători la votul din ziua de 29.07.2012, situaţie care ar
fi garantat validarea referendumului de către Curtea Constituţională,
reprezenta un obiectiv esenţial pentru Uniunea Social Liberală (USL),
iniţiatoarea procedurii de suspendare, care şi-ar fi atins astfel obiectivele
politice .
* *
*
Referendumul naţional pentru demiterea
Preşedintelui României a avut loc la 29.07.2012, în condiţii care au ridicat
suspiciuni asupra corectitudinii votului.
Unul dintre indiciile iniţiale de
fraudare a votului a constat în existenţa unor procentaje ridicate de prezenţă
a electoratului la vot în unele judeţe în raport cu media naţională şi cu
prezenţa la consultările similare organizate în anii anteriori. Printre aceste
judeţe s-au numărat: judeţul Olt (prezenţa la vot 74,7%), judeţul Teleorman
(70,1%), judeţul Gorj (54,3%). Comparativ, media de prezenţă la vot la nivelul
întregii ţări a fost de 46,24%, iar la referendumul organizat în cursul anului
2009 prezenţa la vot în judeţul Olt a fost de 55,2%, iar în judeţul Teleorman
de 54,4%.
Aceste decalaje importante, însoţite de
informaţiile provenind din mass-media, au creat suspiciunea coordonării, prin
folosirea autorităţii şi influenţei liderilor politici, a unor acţiuni ilicite
întreprinse în vederea atingerii pragului de participare la vot care ar fi
asigurat validarea rezultatelor referendumului şi, pe cale de consecinţă,
atingerea scopului dorit de către alianţa politică USL, respectiv demiterea
Preşedintelui României.
În plus, suspiciunile susmenţionate au
fost completate cu numeroase informaţii provenite din mass-media, care semnalau
faptul că au existat cazuri de contrafacere a listelor electorale în cadrul
birourilor electorale ale secţiilor de votare.
Toate aceste împrejurări au condus la
sesizarea ex-officio a Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Secţia de combatere a
corupţiei, prin procesul – verbal din data de 03.08.2012, în sensul efectuării
de investigaţii penale sub aspectul posibilei săvârşiri, cu ocazia
referendumului din 29.07.2012, a infracţiunilor prev. şi ped. de art. 13 din
Legea nr. 78/2000 (cu modificările şi completările ulterioare) şi art. 55 alin.
1 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului.
În acest sens, prin actul rezolutiv din
03.08.2012, s-a început urmărirea penală faţă de A.N. (autor neidentificat)
pentru săvârșirea infracţiunilor anterior menționate.
Ulterior efectuării unor acte de
investigaţie penală in rem, prin
actul rezolutiv din 03.09.2012 s-a dispus începerea
urmăririi penale faţă de Dragnea
Nicolae-Liviu, în calitate de secretar
general al Partidului Social Democrat (PSD) şi, concomitent, preşedinte al
Consiliului Judeţean Teleorman (desemnat de către Biroul Permanent al PSD
coordonator al campaniei electorale din partea acestui partid pentru
referendumul vizând demiterea Preşedintelui României) sub aspectul săvârşirii
infracţiunilor de:
-
asociere în vederea
săvârşirii de infracţiuni, prev. de art. 323 pct. 1 din Codul penal;
-
folosirea influenţei sau
autorităţii de către o persoană care îndeplineşte o funcţie de conducere
într-un partid, art. 13 din Legea nr. 78/2000 (cu modificările şi completările
ulterioare);
-
instigare la violarea prin
orice mijloace a secretului votului, art. 25 C.p. rap. la art. 53 pct. 1 din
Legea nr. 3/2000;
-
instigare la promisiunea,
oferirea sau darea de bani ori alte foloase în scopul de a determina alegătorul
să voteze în cadrul referendumului, prev. de art. 25 C.p. rap. la art. 54 pct.
1 din Legea nr. 3/2000, totul cu aplic. disp. art. 33 lit. a C.p.
Prin rezoluţia de începere a urmăririi
penale s-a reţinut că înv. Nicolae-Liviu Dragnea a coordonat
un mecanism complex, în care a implicat mai multe persoane asupra cărora avea
influenţă în virtutea funcţiei pe care o deţinea, având ca scop fraudarea
rezultatelor privind participarea la vot.
Elementele esenţiale
ale acestui mecanism erau:
-
un sistem informatic complex,
constând dintr-o componentă ce permitea schimburile de mesaje tip SMS în timp
real între mii de utilizatori şi o componentă constând într-o aplicaţie
internet ce permitea unui număr restrâns de persoane să obţină în timp real
informaţii, precum şi să introducă manual astfel de date. Scopurile esenţiale
ale sistemului informatic erau comunicarea în fiecare oră a prezenţei la vot a
cetăţenilor, ceea ce permitea identificarea secţiilor de vot cu o prezenţă
slabă la urne; transmiterea de mesaje coordonatorilor şi/sau membrilor
secţiilor de votare, în
vederea luării de măsuri pentru creşterea artificială a numărului de votanţi;
obţinerea de informaţii precise, în timpul procesului de votare, despre modul
cum s-a votat în fiecare secţie.
-
o reţea alcătuită din
coordonatorii judeţeni şi locali ai PSD şi persoane care comunicau în sistemul
informatic descris anterior informaţii despre prezenţa la urne şi modul cum s-a
votat şi recepţionau mesaje de la coordonatorul campaniei electorale.
Învinuitul
Nicolae-Liviu Dragnea şi-a folosit
asupra persoanelor implicate în acest mecanism influenţa şi autoritatea
provenind din funcţia de conducere deţinută în cadrul PSD în scopul obţinerii de către Uniunea Social Liberală a unui
folos nepatrimonial necuvenit, constând în validarea rezultatelor
referendumului prin folosirea de mijloace nelegale.
Astfel, învinuitul Nicolae-Liviu Dragnea a emis două adrese destinate organizaţiilor judeţene ale PSD, respectiv
preşedinţilor şi directorilor de campanie ale acestora, precum şi primarilor
PSD din ţară, prin care, pentru creşterea participării la vot a alegătorilor,
li se ordona să ia măsuri incriminate în Legea nr. 3/2000 (promisiuni de foloase materiale în
scopul de a determina alegătorii să voteze) şi, totodată, să propună prefecţilor înființarea
de secţii de votare în staţiunile turistice, care nu sunt ele însele unităţi
administrativ – teritoriale.
De asemenea, învinuitul Nicolae-Liviu Dragnea a influenţat autorităţile publice
centrale, judeţene şi locale şi activiştii aflaţi sub controlul politic al USL
şi, implicit, în sfera de influenţă a învinuitului, să se implice în:
-
exercitarea de presiuni
asupra preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare şi asupra
membrilor acestora pentru a falsifica semnăturile alegătorilor pe listele de
vot şi a introduce în urne un număr suplimentar de buletine decât cele votate
de alegători;
-
constrângerea alegătorilor pentru
a-i determina să voteze şi a preşedinţilor birourilor de votare pentru a tolera
săvârşirea de infracţiuni prevăzute de Legea nr. 3/2000 în cadrul secţiilor de
votare;
-
folosirea procedurii votului
pe liste suplimentare prin utilizarea urnei mobile în condiţii contrare legii
(fără a exista cereri în acest sens depuse în termen şi aprobate corespunzător,
fără ca urna mobilă să fie deplasată în teren de cel puţin 2 membri ai
birourilor secţiilor de votare etc.);
-
obţinerea pe căi ilicite de
informaţii în fiecare oră despre numărul de persoane care şi-au exercitat
dreptul la vot;
-
obţinerea de informaţii din
partea secţiilor de vot, despre modul cum s-a votat pe parcursul desfăşurării
procesului de vot;
-
practicarea votului multiplu;
-
practicarea „turismului electoral”
– adică a deplasării organizate de importante mase de persoane pentru a vota
multiplu;
-
denaturarea pe listele
suplimentare a ultimei cifre a CNP-urilor unor persoane a căror semnătură a
fost falsificată pe listă, pentru a nu permite softurilor specializate să
identifice votul multiplu;
-
falsificarea de semnături în
numele unor persoane decedate, ce au rămas înscrise pe listele electorale;
-
falsificarea de semnături ale
unui număr important de alegători, plecaţi din ţară în momentul referendumului;
-
votul exercitat de minori,
interzişi judecătoreşti şi persoane cărora le-a fost prohibit dreptul de vot
printr-o hotărâre judecătorească;
-
neaplicarea autocolantului cu
menţiunea „Votat” pe cărţile/buletinele de identitate ale votanţilor;
-
falsificarea semnăturilor pe
listele permanente, în numele unor cadre militare aflate în teatrele operative
din Afganistan.
* *
*
Prin urmărirea penală
efectuată în cauză s-a dovedit vinovăţia învinuitului Nicolae-Liviu Dragnea sub aspectul comiterii infracţiunii prev. de art. 13 din Legea nr.
78/2000 (cu modificările şi completările ulterioare?), iar în privinţa
celorlalte trei acuzaţii reţinute în sarcina sa vor fi adoptate soluţii de
neurmărire penală, întrucât din coroborarea probaţiunii administrate nu s-a
putut demonstra dincolo de orice dubiu săvârşirea acestor fapte.
Înainte de a proceda la
expunerea modalităţii în care înv.
Nicolae-Liviu Dragnea a comis fapta prev. de art. 13 din Legea nr. 78/2000,
apreciem că sunt necesare câteva consideraţii teoretice privitoare la
infracţiunea antemenţionată.
Articolul 13Fapta persoanei care indeplineste o
functie de conducere într-un partid, într-un sindicat sau patronat ori în
cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, de a folosi influenţa ori
autoritatea sa în scopul obtinerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri
sau alte foloase necuvenite, se pedepseste cu inchisoare de la unu la 5 ani.
* *
*
2. CONSIDERAŢII TEORETICE PRIVITOARE LA INFRACŢIUNEA PREV. DE ART. 13 DIN LEGEA NR. 78/2000
Partidele politice,
patronatele şi persoanele juridice fără scop lucrativ au şi exercită un rol de
anvergură în viaţa politică, socială şi economică pe care, în linii generale,
le pot influenţa decisiv.
Existenţa şi
activitatea partidelor, a patronatelor, a persoanelor juridice fără scop
lucrativ sunt marcate şi de personalitatea şi acţiunea persoanelor care
îndeplinesc funcţii de conducere în cadrul acestora.
Influenţa şi
autoritatea pe care le au şi de care se bucură persoanele care exercită funcţii
de conducere în cadrul acestor structuri nu numai în interiorul lor, dar şi în
viaţa politică, economică şi socială, poate fi folosită şi în scopul obţinerii
pentru sine sau pentru alţii de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite,
creându-se, ipso facto, grave stări
de pericol social.
Tocmai aceste realităţi
au impus incriminarea, prin prevederile art. 13 din Legea nr. 78/2000 (cu
modificările şi completările ulterioare), a faptei persoanei care îndeplineşte
o funcţie de conducere într-un partid, într-un sindicat, patronat ori într-o
persoană juridică fără scop lucrativ, de a folosi influenţa ori autoritatea sa,
în scopul obţinerii pentru sine sau pentru alţii de bani, bunuri ori alte
foloase necuvenite.
Infracţiunea fiind esenţialmente de pericol nu are
obiect material pentru că fapta care determină şi defineşte elementul material
al laturii obiective nu este îndreptată împotriva unor valori materiale, a unor
existenţe corporale.
Infracţiunea este
condiţionată de situaţia premisă constituită de preexistenţa partidului în
cadrul căruia îndeplineşte funcţia de conducere subiectul activ.
Suntem, aşadar, în prezenţa unei infracţiuni cu subiect activ calificat de
calitatea impusă acestuia – persoană care să îndeplinească o funcţie de
conducere într-un partid.
Elementul material al laturii
obiective constă în fapta subiectului activ nemijlocit (a autorului) de a
folosi influenţa sau autoritatea sa, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru
altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite.
Prin folosirea
influenţei sau autorităţii pe care le are subiectul activ al infracţiunii se
înţelege întrebuinţarea, uzitarea capacităţii persoanei de a schimba o decizie
sau hotărâre ca urmare a funcţiei pe care o deţine.
Folosirea se poate
referi fie la influenţa, fie la autoritatea pe care le are subiectul activ ori
la amândouă, ele completându-se în mod reciproc.
Influenţa – în sensul în care interesează, reprezintă
aptitudinea/capacitatea persoanei care exercită o funcţie de conducere într-un
partid de a avea trecere, de a înrâuri pe cineva pentru a-i schimba atitudinea,
concepţia, hotărârea, decizia, ca urmare a funcţiei pe care o deţine.
Autoritatea – este prestigiul, consideraţia, vaza, general
acceptate, ale persoanei care îndeplineşte funcţia impusă subiectului activ al
infracţiunii.
Atât influența, cât şi
autoritatea derivă din însăşi funcţia exercitată şi nu din calităţile individuale/personale
ale persoanei învestită cu funcţie de conducere într-un partid, fiind inerente
acestora.
Urmarea socialmente
periculoasă
este definită de starea de risc creată pentru relaţiile sociale care formează
obiectul juridic special – principal şi secundar – al infracţiunii şi, ipso facto, obiectul de protecţie al
legii penale, respectiv crearea unei stări de pericol privind reputaţia
entităţii la conducerea căreia se află subiectul activ (partid politic,
patronat etc.). Odată apărută, ea implică prezenţa nexului cauzal de
determinare, de la cauză la efect, care trebuie să existe între urmarea
imediată şi elementul material, consolidând astfel latura obiectivă a
infracţiunii. Realizarea efectivă a
foloaselor nu este o condiţie de existenţă a infracţiunii.
Latura subiectivă a infracţiunii presupune săvârşirea faptei
cu vinovăţie sub forma intenţiei
calificate prin scopul cu care trebuie să acţioneze subiectul activ,
respectiv scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau
alte foloase necuvenite.
Aşa cum s-a arătat în
doctrină (Florin Streteanu, Tratat de
drept penal. Partea generală, Bucureşti, 2008, p. 468), scopul poate
caracteriza atât intenţia directă, cât şi intenţia indirectă, atunci când
caracterul eventual nu priveşte scopul urmărit de autor, ci un alt element de
care depinde existenţa infracţiunii.
Infracţiunea prevăzută de art. 13 din Legea nr. 78/2000 poate fi
comisă, aşadar, atât cu intenţie directă,
cât şi cu intenţie indirectă, atunci
când persoana care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid şi care
urmăreşte obţinerea unor foloase acceptă eventualitatea ca folosul să fie
obţinut de cei asupra cărora are influenţă sau autoritate prin mijloace
ilicite. În acest sens, în practica judiciară (Î.C.C.J., S.p. nr. 176 din 30.01.2012) s-a reţinut că este fără
relevanţă, din perspectiva incriminării din art. 13 din Legea nr. 78/2000, dacă
inculpatul a cunoscut sau nu modalitatea concretă în care foloasele necuvenite
îi vor fi procurate, neavând
importanţă dacă a ştiut elementele de detaliu ale activităţii infracţionale
săvârşite de persoanele asupra cărora şi-a exercitat influenţa.
Cu
privire la folosul urmărit de
autorul infracţiunii de corupţie, în literatura juridică (Claudia Florina
Uşvat, Infracţiunile de corupţie în contextul reglementărilor europene, Ed.
Universul juridic, 2010, p. 144) s-a arătat că acesta poate avea natura unui beneficiu politic şi poate consta într-o
susţinere electorală.
Caracterul necuvenit al folosului
presupune ca autorul să nu fi fost îndreptăţit la obţinerea acestuia şi să nu
îl fi obţinut în lipsa influenţei pe care şi-a folosit-o. Astfel, un folos interzis de lege sau obţinut prin
mijloace nelegale este întotdeauna necuvenit, având în vedere că
legiuitorul a prezumat în mod absolut că nici o persoană nu este îndreptăţită
să îl obţină.
În acest sens, în practica judiciară
(Î.C.C.J., S.p. nr. 336 din 02.03.2012)
s-a reţinut că atunci când folosul urma să fie obţinut în mod nelegal fapta
constituie infracţiune chiar dacă beneficiarul ar fi avut posibilitatea de a-l
obţine pe o cale legală, dar a ales să fraudeze normele de organizare a unui
examen. Este irelevant, din această perspectivă, dacă mijlocul nelegal
constituie infracţiune sau este interzis prin prevederi de altă natură, singura
condiţie fiind ca beneficiarul să nu fi fost îndreptăţit să îl obţină în
această modalitate.
Nu este nevoie ca folosul să fie obţinut
ca urmare a unei infracţiuni, singura condiţie prevăzută în norma de
incriminare fiind ca beneficiarul să nu fi fost îndreptăţit să îl primească în
condiţii uzuale.
Pentru existenţa
infracţiunii este lipsit de relevanţă dacă, în final, foloasele au fost
obţinute sau nu, întrucât momentul consumării coincide cu momentul în
care subiectul activ foloseşte influenţa sau autoritatea în scopul propus,
infracţiunea fiind una de pericol.
Infracţiunea prev. de
art. 13 din Legea nr. 78/2000 face parte
din categoria infracţiunilor de pericol denumite „infracţiuni formale”, în care urmarea imediată nu se manifestă sub
forma unui rezultat concret, ci sub forma unei stări de periclitare a anumitor
valori sociale penalmente ocrotite (urmarea nefiind un rezultat propriu-zis, ci
o ameninţare cu posibila conducere la un atare rezultat derivând din conduita
periculoasă pe care a avut-o infractorul).
De altminteri, în cadrul infracţiunilor de pericol,
unii autori disting, alături de infracțiunile de pericol concret și pe cele de pericol abstract, la care existența
stării de pericol nu trebuie probată în mod expres, ea rezultând din lege, ca o
prezumţie, în momentul comiterii elementului material specific (în această
situaţie fiind şi infracţiunea prev. de art. 13 din Legea nr. 78/2000).
* *
*
3. EXPUNEREA MODALITĂȚII ÎN CARE A FOST SĂVÂRŞITĂ INFRACŢIUNEA PREV. DE ART. 13 DIN LEGEA NR. 78/2000
Aşa cum am arătat,
referendumul privind demiterea Preşedintelui României desfăşurat la data de
29.07.2012 urma să fie validat numai dacă la acesta participa jumătate plus unu
(50%+1) din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente.
În
acest context, obţinerea unei prezenţe la urne care să permită validarea
referendumului a reprezentat un obiectiv esenţial pentru USL, iniţiatorul
procedurilor de demitere a Preşedintelui României.
Potrivit Legii referendumului nr. 3/2000,
participantul la acest proces electoral trebuie să îşi exprime /manifeste
voinţa în mod individual, aplicând ştampila „Votat” numai într-unul din cele
două pătrate ale buletinului de vot, corespunzător
opţiunii sale (art. 37 alin. 2 din Lege). Aşadar, voturile trebuiau să fie liber exprimate, conform
dispoziţiilor art. 3 din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor
şi Senatului (valabilă şi în materia referendumului).
De asemenea, potrivit
dispoziţiilor art. 4 alin. 3 şi art. 4 alin. 4 din Legea nr. 35/2008: „Orice
control asupra modului în care votează un alegător este interzis ... Participarea cetăţenilor la alegeri se
face pe baza liberului consimţământ al acestora. Nimeni nu are dreptul de a exercita presiuni asupra unui alegător
pentru a-l determina pe acesta să participe sau să nu participe la alegeri.”
Totodată, art. 54 din aceeaşi lege
interzice promisiunea, oferirea sau darea de
bani ori de alte foloase în scopul de a determina alegătorul să voteze sau să
nu voteze în cadrul referendumului.
NOTA NOASTRA:
Va prezentam mai jos articolul de lege mentionat de procurori, si prin care este incriminat Dragnea. Rezulta clar ca interpretarea legii s-a facut in mod discretionar si tendentios de catre procurori. Dragnea a facut ceea ce oricare om politic trebuie sa faca: a indemnat oamenii sa iasa la vot si nu sa voteze un anumit candidat.
"ART. 55
(1) Promisiunea, oferirea sau darea de bani, bunuri ori de alte foloase în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze un anumit competitor electoral ori un anumit candidat, precum şi primirea acestora de către alegător, în acelaşi scop, constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.
(2) Tentativa se pedepseşte.
(3) În categoria bunurilor prevăzute la alin. (1) sunt incluse şi alimente, băuturi alcoolice sau nealcoolice, produse din tutun ori mărfuri nealimentare.
(4) Nu intră în categoria bunurilor prevăzute la alin. (1) materialele şi obiectele de propagandă electorală, precum: afişe, pliante, cărţi poştale, calendare, caiete, ilustrate, pixuri, brichete, chibrituri, insigne, ecusoane, dvd-uri, fanioane, steaguri, căni, pungi, tricouri, şepci, eşarfe, fulare, veste, fesuri, mănuşi, pelerine, jachete, inscripţionate cu însemnele electorale ale formaţiunilor politice sau ale candidaţilor care participă la alegeri.
(5) Sunt exceptate, de asemenea, de la prevederile alin. (1) şi alte obiecte de propagandă electorală, inscripţionate cu însemnele electorale ale formaţiunilor politice sau ale candidaţilor care participă la alegeri, a căror valoare nu depăşeşte 10 lei fără TVA pentru fiecare articol, fără ca aceste bunuri să poată fi alimente, băuturi alcoolice sau nealcoolice ori produse din tutun."
Textul integral al legii - versiunea in vigoare la acea data - il puteti gasi dand clic pe link-ul de mai jos:
Va prezentam mai jos articolul de lege mentionat de procurori, si prin care este incriminat Dragnea. Rezulta clar ca interpretarea legii s-a facut in mod discretionar si tendentios de catre procurori. Dragnea a facut ceea ce oricare om politic trebuie sa faca: a indemnat oamenii sa iasa la vot si nu sa voteze un anumit candidat.
"ART. 55
(1) Promisiunea, oferirea sau darea de bani, bunuri ori de alte foloase în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze un anumit competitor electoral ori un anumit candidat, precum şi primirea acestora de către alegător, în acelaşi scop, constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.
(2) Tentativa se pedepseşte.
(3) În categoria bunurilor prevăzute la alin. (1) sunt incluse şi alimente, băuturi alcoolice sau nealcoolice, produse din tutun ori mărfuri nealimentare.
(4) Nu intră în categoria bunurilor prevăzute la alin. (1) materialele şi obiectele de propagandă electorală, precum: afişe, pliante, cărţi poştale, calendare, caiete, ilustrate, pixuri, brichete, chibrituri, insigne, ecusoane, dvd-uri, fanioane, steaguri, căni, pungi, tricouri, şepci, eşarfe, fulare, veste, fesuri, mănuşi, pelerine, jachete, inscripţionate cu însemnele electorale ale formaţiunilor politice sau ale candidaţilor care participă la alegeri.
(5) Sunt exceptate, de asemenea, de la prevederile alin. (1) şi alte obiecte de propagandă electorală, inscripţionate cu însemnele electorale ale formaţiunilor politice sau ale candidaţilor care participă la alegeri, a căror valoare nu depăşeşte 10 lei fără TVA pentru fiecare articol, fără ca aceste bunuri să poată fi alimente, băuturi alcoolice sau nealcoolice ori produse din tutun."
Textul integral al legii - versiunea in vigoare la acea data - il puteti gasi dand clic pe link-ul de mai jos:
LEGE nr. 35 din 13 martie 2008 - Forma consolidată valabilă la data de 15 Februarie 2013
* *
*
Prin art. 4 alin. 2 din Hotărârea
Parlamentului nr. 34/20012 privind stabilirea obiectului şi a datei
referendumului naţional pentru demiterea Preşedintelui României s-a stabilit momentul încheierii campaniei
electorale, respectiv data de 27 iulie 2012, ora 07.00.
* *
*
Învinuitul Nicolae-Liviu Dragnea, secretar general al partidului, a
fost desemnat prin decizia Biroului Permanent al Partidului Social Democrat
(PSD) drept coordonator al campaniei privind demiterea Preşedintelui României.
Menţionăm faptul că
acelaşi învinuit a mai fost coordonator al campaniei PSD pentru alegerile
parlamentare din anul 2008 şi că, în prezent, în urma alegerilor din 9
decembrie 2012, a obţinut un mandat de deputat în Parlamentul României, în
colegiul 3 din Teleorman, ales pe listele Uniunii Social - Liberale. De
asemenea, la data de 21 decembrie 2012 a
devenit viceprim-ministru, ministrul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei
Publice în Guvernul României.
De notat şi că, la
momentul organizării şi desfăşurării referendumului, înv. Nicolae-Liviu Dragnea îndeplinea funcţia publică de preşedinte al Consiliului Judeţean
Teleorman dar şi, începând cu anul 2004, de preşedinte al Uniunii Naţionale a Consiliilor Judeţene din România,
fiind, în mod indiscutabil, o persoană care deţinea autoritate şi influenţă în
cadrul PSD.
În acest sens, aşa cum
vom demonstra în continuare, înv.
Nicolae-Liviu Dragnea şi-a folosit autoritatea şi influenţa, în scopul
obţinerii pentru USL a unui folos nepatrimonial necuvenit, constând în asigurarea,
prin mijloace ilicite, a unei
prezenţe a alegătorilor de 50%+1 la votul din cadrul referendumului, condiţie
formală care ar fi permis validarea referendumului de către Curtea
Constituţională.
Întrucât cercetările
sociologice efectuate indicau o intenţie de vot care nu garanta validarea
referendumului (confirmată de rezultatele finale), învinuitul a cerut
persoanelor aflate în sfera sa de influenţă şi autoritate să săvârşească o
serie de acte interzise de lege cu scopul de a creşte artificial participarea
alegătorilor la procesul electoral.
În
acest mod, diferenţa dintre numărul de alegători care s-ar fi prezentat în
condiţii obişnuite la urne şi cel urmărit a fi atins prin folosirea mijloacelor
ilicite, care ar fi permis validarea referendumului şi atingerea obiectivelor
asumate de Uniunea Social Liberală, are caracterul unui folos necuvenit pe care
învinuitul intenţiona să îl obţină prin folosirea influenţei şi a autorităţii
sale.
Pericolul social al faptelor descrise
trebuie analizat din perspectiva stării de pericol create prin fapta
învinuitului, având în vedere amploarea acţiunilor nelegale pe care acesta le
coordona şi care aveau aptitudinea reală de a influenţa rezultatul procesului
electoral prin mijloace frauduloase.
Participarea cetăţenilor la alegeri pe
baza liberului consimţământ, în lipsa oricăror forme de presiune şi a
promisiunilor de foloase materiale, cu respectarea aceloraşi reguli de către
toţi participanţii la procesul electoral, reprezintă garanţii ale caracterului
universal, liber exprimat, egal şi secret al votului şi componente esenţiale
ale sistemului democratic. Legitimitatea acestui sistem şi încrederea publică
în rezultatul unui demers electoral sunt periclitate atunci când unul dintre
participanţi încearcă fraudarea sistematică a regulilor pentru a-şi atinge
obiectivele.
* *
*
În concret, ca un prim
pas, învinuitul Nicolae-Liviu Dragnea,
în calitate de secretar general al PSD,
a emis adresele nr. 683/SG/12.07.2012 şi 687/SG/13.07.2012 destinate
organizaţiilor judeţene ale PSD, respectiv preşedinţilor şi directorilor de
campanie ale acestora, dar şi primarilor PSD din ţară, prin care, pentru
obţinerea participării la vot a alegătorilor, în proporţie de 60%, li se
solicita să ia măsuri incriminate de către Legea nr. 3/2000 (în fapt,
promisiuni de foloase materiale în scopul de a determina alegătorii să voteze)
şi, de asemenea, să propună prefecţilor înfiinţarea de secţii de votare în
staţiunile turistice, care nu sunt ele însele unităţi
administrativ-teritoriale.
Prezentăm în continuare,
conţinutul celor două adrese care intră în conţinutul elementului material al
laturii obiective a infracţiunii prev. de art. 13 din Legea nr. 78/2000:
a)
Adresa
nr. 683/SG/12.07.2012
„ Către Organizaţia PSD
În atenţia Preşedintelui
Primarilor PSD
Stimaţi colegi
Având în vedere perioada concediilor de vară
care poate afecta buna desfăşurare a Referendumului naţional din 29 iulie 2012
în ceea ce priveşte posibilitatea exercitării dreptului la vot, vă rog urgent
ca propunerile pe care le fac primarii pentru delimitarea secţiilor de votare
în vederea emiterii ordinului Prefectului să aibă în vedere ca secţiile de
votare să fie organizate şi în staţiunile turistice care nu sunt unităţi
administrativ-teritoriale.
Exemple:
-
Primăria
Mangalia să aibă în vedere să fie organizate secţiile de votare
şi în staţiunile care
îi aparţin administrativ – Saturn, Venus, Cap Aurora, Jupiter, Neptun, Olimp.
-
Primăria
Constanţa să aibă în vedere să fie organizate secţii de votare
în staţiunea Mamaia
(n.n. se miza pe prezenţa covârşitoare a alegătorilor la mare şi obţinerea,
prin orice mijloace, a voturilor acestora).
Cu prietenie,
Liviu
Dragnea,
Secretar
general
Semnătură
indescifrabilă”
b)
Adresa
nr. 687/SG/13.07.2012
„Către Organizaţia Judeţeană PSD
În atenţia Preşedintelui
Directorului de Campanie
Stimaţi colegi,
Participarea alegătorilor într-o
proporţie covârşitoare (min. 60%) la referendumul din 29 iulie 2012 pentru
demiterea lui Traian Băsescu reprezintă obiectivul major al campaniei electorale.
În acest scop, folosind toate
mijloacele legale pe care le avem la dispoziţie, vă solicit:
Organizarea
în fiecare localitate, cu sprijinul unei organizaţii neguvernamentale, a unei
tombole cu premii la care vor participa alegătorii care s-au prezentat la
referendumul din 29 iulie 2012. Vă recomandăm ca premiile oferite să nu
fie mari ca valoare, dar în număr cât mai mare. ATENŢIE: Participarea la
tombolă nu va fi condiţionată de opţiunea alegătorilor cu privire la votul de
la referendum, ci numai de participarea lor. Tombola va fi una singură la nivel
de judeţ, cu un singur model de talon de participare dar cu premii specifice
pentru fiecare localitate. Taloanele de participare vor fi distribuite în
fiecare localitate prin intermediul propriilor reprezentanţi! Stabilirea
câştigătorilor tombolei se va face la nivelul fiecărei localităţi, în urma
extragerii din taloanele completate de alegătorii din localitatea respectivă.
În anexă găsiţi un model de regulament
pentru organizarea tombolei. Acest regulament va trebui completat, iar apoi
înregistrat obligatoriu la un notar public. De asemenea, conform prevederilor
Legii 677/2001, organizatorii tombolei vor trebui să adreseze o notificare
către Oficiul pentru Prelucrarea Datelor cu Caracter Personal, cu privire la
datele ce vor fi colectate de la participanţi.
Încheierea unor acorduri cu ziare şi posturi radio-TV locale pentru
organizarea unor tombole şi concursuri prin care să promoveze prezenţa la vot.
Acestea pot oferi, de exemplu, bilete la concerte, filme, cărţi, vacanţe,
cartele de telefon etc.
Tragerea la sorţi se face în ziua
referendumului, imediat după închiderea urnelor, iar acordarea premiilor va fi condiţionată de prezentarea dovezii
participării la referendum.
Organizarea
de evenimente în ziua votului, unde accesul va fi condiţionat de dovada
participării la vot (timbrul de pe cartea de identitate) de genul:
• Intrare liberă la
ştrand/club etc.
• Un post
local/regional/naţional de radio sau TV organizează în toate municipiile mari
un „Summer party” pentru cei care au votat.
• Organizarea în
apropierea unor secţii de votare a unor spectacole sau locuri de joacă
(evenimente cu clowni, baloane, zâne, biciclete etc.) pentru copiii ai căror
însoţitori fac dovada participării la vot.
Având în vedere temperaturile ridicate
din ziua votului şi pentru evitarea unor eventuale incidente neplăcute cauzate
de aglomeraţia din faţa secţiilor de votare, vă propunem amenajarea, cu
sprijinul unor O.N.G.-uri şi în colaborare cu administraţia publică locală, a
unor corturi unde se va oferi apă rece pentru alegătorii care se prezintă la
vot.
Instruirea reprezentanţilor din
secţiile de votare să asigure un flux continuu în secţiile de votare, astfel
încât alegătorii să nu fie nevoiţi să aştepte mult pentru exercitarea dreptului
de vot.
Cer ca în cel mai scurt timp să ne
comunicaţi măsurile pe care le-aţi dispus în acest sens.
Cu
prietenie,
Liviu
Dragnea,
Secretar
General
Semnătură
indescifrabilă”.
Cele două adrese reprezintă în mod vădit
acte de folosire a autorităţii învinuitului în scopul de a determina persoanele
implicate în mecanismul pe care îl coordona (coordonatori judeţeni de campanie,
primari PSD, consilieri judeţeni, consilieri locali PSD, militanţi PSD) să
folosească mijloace interzise de lege pentru a aduce alegătorii la vot, în
vedere obţinerii într-un mod necuvenit a folosului urmărit.
Posibilitatea
de a participa la tombole cu premii sau accesul
gratuit la evenimente care presupun în mod obişnuit plata unei taxe,
condiţionate de dovada participării la vot, constituie foloase materiale de
natura celor interzise în mod expres de art. 54 din Legea nr. 3/2000, cu
ajutorul cărora se urmărea atingerea obiectivului politic al formaţiunii din
care face parte învinuitul.
Folosirea
unor sintagme precum „folosirea mijloacelor legale” nu este de natură să
înlăture caracterul ilicit al demersului, în condiţiile în care Legea nr.
3/2000 interzice în mod expres promisiunea oricăror foloase materiale în scopul
de a determina alegătorii să voteze, astfel încât tipurile de activităţi la
care face referire învinuitul sunt întotdeauna nelegale.
Ulterior, conştientizând că acest demers,
care ajunsese la cunoştinţa opiniei publice, era de natură să atragă eventuale
consecinţe penale, învinuitul a emis adresa nr. 688/SG/14.07.2012 cu următorul
conţinut:
„Către Organizaţia Judeţeană PSD
În atenţia Preşedintelui
Directorului de Campanie
Stimaţi colegi,
Referitor la adresa Nr.
687/SG/13.07.2012 vă rog să nu puneţi
în practică măsurile referitoare la organizarea de tombole, întrucât
există riscul interpretării forţate a
legislaţiei în vigoare prin care aţi putea fi expuşi unor atacuri în
justiţie din partea adversarilor politici.
Prin urmare, pentru a evita aceste
riscuri, vă rog să anulaţi orice acţiune
privind organizarea de tombole sau concursuri pentru stimularea
participării la vot a alegătorilor.
Cu
prietenie,
Liviu
Dragnea,
Secretar
General
Semnătură
indescifrabilă”.
Emiterea acestei adrese nu este însă de natură a
înlătura caracterul penal al faptelor, având în vedere că activitatea de
folosire a influenţei se consumase, iar urmarea prevăzută în conţinutul
infracţiunii se produsese. Trebuie remarcat şi că noua comunicare se referă
exclusiv la organizarea tombolelor, nu şi la celelalte tipuri de foloase care
urmau să fie oferite pentru a determina participarea alegătorilor la vot.
* *
*
În perioada care a
urmat, învinuitul Nicolae-Liviu Dragnea
a continuat activitatea de folosire a influenţei şi autorităţii asupra
persoanelor pe care le coordona pentru a obţine creşterea numărului de
participanţi la vot prin folosirea de mijloace nelegale.
În acest sens, cu
ajutorul martorului Ciubotariu Dan Ionuţ, salariat al PSD în funcţia de web
designer, a fost conceput un sistem informatic complex, constând dintr-o
componentă IT ce permitea schimburile de mesaje tip SMS, în timp real şi între
mii de utilizatori, prin apelarea numărului telefonic dedicat „1855” ori prin
recepţionarea de mesaje de la acest număr, dar şi o altă componentă, respectiv
o aplicaţie internet ce dădea posibilitatea unui număr restrâns de persoane
(aşa-numiţii „coordonatori judeţeni” sau „coordonatori”) să obţină în timp real
informaţii despre numărul de votanţi şi modul cum s-a votat în toate secţiile
de votare, precum şi să introducă manual astfel de date pe portalele:
referendum1.psd / referendum5.psd.ro.
Accesul la sistemul IT
era permis coordonatorilor doar pe bază de nume de utilizator şi parolă primite
anterior prin canalul de comunicaţii SMS grupat în jurul numărului telefonic
1855, iar pentru membrii secţiilor de votare şi alte persoane prin obţinerea
autorizării din partea utilizatorilor.
Scopul esenţial al
acestui sistem informatic a rezidat în:
-
comunicarea în fiecare oră a
prezenţei la vot a cetăţenilor, lucru care permitea coordonatorilor PSD şi PNL
să identifice secţiile de vot cu o prezenţă slabă la urne;
-
comunicarea de mesaje,
conţinând ordine sau recomandări coordonatorilor şi/sau membrilor secţiilor de
votare şi altor persoane, în vederea luării de măsuri pentru creşterea
artificială a numărului de votanţi în secţiile deficitare prin folosirea de
mijloace interzise de lege;
-
obţinerea de informaţii
precise, în timpul procesului de votare (şi nu după orele 23:00 ale zilei de
29.07.2012, când votarea se închidea) despre modul cum s-a votat în secţiile de
votare de pe tot cuprinsul ţării, respectiv câte voturi „Da” şi câte „Nu” au
fost exprimate. De altminteri, cerinţa a fost îndeplinită, astfel că au
rezultat un număr de circa 4400 de comunicări de acest tip, recepţionate în
timpul desfăşurării votului.
În sensul celor mai sus
arătate, percheziţia informatică dispusă ca atare a identificat următoarele
comunicaţii de tip SMS al căror furnizor a fost înv. Nicolae-Liviu Dragnea.
Mesajele au fost transmise fizic, cu ştiinţa învinuitului, de către o altă
persoană din cadrul Secretariatului General al PSD, dar conţinutul lor ideatic
aparţinea în mod indiscutabil lui Nicolae-Liviu Dragnea.
Astfel,
în ziua votului – 29.07.2012 au fost transmise următoarele comunicări:
-
orele 15:17 – Liviu Dragnea:
„Veţi
primi imediat 7 mesaje foarte importante. Vă rog să urmaţi cu stricteţe
instrucţiunile”
-
orele 15:18: „Sistemul
de raportare prin SMS vă oferă posibilitatea să vedeţi prezenţa în fiecare SV”
(n.n.: prin SV înţelegând secţie de votare).
-
Orele 15:19:
„În
acest sens faceţi rapid o analiză cu cei de la PNL şi interveniţi exact unde
trebuie”.
-
Orele 15:19:49:
„În
SV unde e scăzută prezenţa trimiteţi un PSD-ist şi un PNL-ist pentru a mobiliza
organizaţiile de acolo”.
-
Orele 15:20: „Cei
pe care îi trimiteţi la SV slabe ca prezenţă vor sta acolo până la închiderea
urnelor pentru a lua toate măsurile necesare”.
-
Orele 15:20:30: „Pentru
fiecare SV se va face urgent o listă a cetăţenilor care nu au venit la vot”.
-
Orele 15:20:49: „Echipele
noastre vor merge acasă la cetăţenii care nu au venit până acum şi îi vor aduce
la vot”.
-
Orele 15:21:10: „Repet:
vor merge la ei acasă să-i aducă la vot. Arătaţi aceste mesaje şi celor de la
PNL”.
-
Orele 16:47:42: „PSD-SG:
Coordonatorii PSD şi PNL de la fiecare secţie de votare să meargă ACASĂ la
familiile care nu au venit la vot şi SĂ LE ADUCĂ SĂ VOTEZE!”.
-
Orele 16:51:15: „Oamenii
noştri din secţiile de votare pot afla repede cine sunt cei care nu au ieşit la
vot. Dar trebuie să meargă la ei ACASĂ să îi aducă să voteze!”.
-
Orele 17:37:32: „PSD-SG:
Mobilizaţi toţi membrii PSD şi PNL, daţi fiecăruia lista cu cei care nu au
votat, să meargă la ei ACASĂ şi să-i aducă să voteze, nu să-i aştepte la SV!”.
-
Orele 18:49:12: „Liviu
Dragnea: Ieşiţi cu caravanele şi îndemnaţi cetăţenii să iasă la vot. Difuzaţi
alternativ <<Deșteaptă-te române>> cu mesajul pe care îl veți primi
imediat!”.
-
Orele 18:50:51: „Premierul
Ungariei a cerut maghiarilor din România să nu voteze ca să nu valideze
referendumul. Vreţi ca peste români să decidă Ungaria? Veniţi la vot!”.
-
Orele 19:05:19: „Puteţi
introduce manual prezenţa pentru secţiile de votare unde nu aveţi raportări
prin SMS. Nu mai sunt limitate. Urgent toate secţiile să fie verzi (N.N.:
acest lucru însemna, potrivit depoziţiei martorului Ciubotariu Dan Ionuţ,
faptul că datele să fie actualizate la sub 1 oră).
-
Orele 19:33:22: „SMS
1 – L. Dragnea: Mai sunt 3 ore. Avem deja peste 6 milioane prezenţi. Ne mai
trebuie minim 300 de voturi pe fiecare SV. Ceea ce e foarte realizabil!
(continuă în SMS 2)”.
-
Orele 19:34:17: „SMS
2 – L. Dragnea: Organizaţi-vă astfel: 30 de militanţi pe fiecare secţie de
votare, iar fiecare să aducă la vot minim 10 cetăţeni în următoarele ore!”
-
Orele 21:53:07: „SG:
La ora 21 aveam peste 8 mil. de voturi. Mai trebuie câte 100 de oameni la
fiecare secţie de vot şi scăpăm de Băsescu! E timp suficient să-i aduceţi!
Curaj!”
-
Orele 22:11:10: „Urgent!
Luaţi toate măsurile necesare ca toţi oamenii care stau la coadă la secţia de
vot să fie consideraţi în incinta SV ca să poată vota” (n.n.:
mesaj transmis la toate secţiile de vot – mii de SMS-uri)
-
Orele 22:34:24: „Foarte
important! Asiguraţi-vă că prezenţa de la ora 23 e raportată pe toate secţiile,
fără excepţie. Puteţi introduce manual în baza de date unde e cazul” (n.n.:
mesaj transmis doar pentru coordonatori).
-
Orele 22:53:14: „Luaţi
toate măsurile ca numărătoarea voturilor să se desfăşoare în condiţii corecte!
Număraţi cu atenţie şi curaj!” (n.n.: mesaj transmis
către toate secţiile de vot – mii de SMS-uri).
Prin aceste mesaje,
învinuitul şi-a folosit influenţa şi autoritatea asupra persoanelor implicate
în mecanismul pe care îl coordona, pentru a-i determina să săvârşească fapte
interzise în mod expres de prevederile legale referitoare la desfăşurarea
campaniei electorale, protecţia datelor cu caracter personal şi a
confidenţialităţii votului, exercitarea liberă a votului sau modul de
desfăşurare a procesului de votare, cu scopul de a obţine creşterea participării la vot.
Astfel, folosirea
caravanelor electorale pentru a îndemna cetăţenii să iasă la vot (comunicările
de la 18:49:12 şi 18:50:51), prin
folosirea imnului României şi a unui mesaj mobilizator, reprezintă o formă
clară a propagandei electorale, prohibită de art. 4 alin. 2 din Hotărârea
Parlamentului nr. 34/20012 după momentul oficial al
încheierii campaniei electorale.
Folosirea
reprezentanţilor USL din cadrul secţiilor de votare pentru a identifica
persoanele care au ales să nu îşi exercite dreptul de vot şi a întocmi liste ce
urmau a fi folosite de către activiştii de partid în scopuri electorale
(comunicările de la 15:20:49 şi 16:51:15) reprezintă o încălcare a
dispoziţiilor art. 5 din Legea nr. 677/2001 privind protecţia datelor cu
caracter personal ale acestor persoane, precum şi a prevederilor Legii nr.
3/2000 privind confidenţialitatea votului.
Solicitarea repetată ca
activiştii de partid să se deplaseze la locuinţele persoanelor care nu s-au
prezentat la vot pentru a-i aduce la secţiile de votare (comunicările de la
15:20:49, 15:21:10, 16:47:42, 16:51:15, 17:37:32 şi 19:34:17) reprezintă, la
rândul lor, încălcări vădite ale dispoziţiilor art. 4 alin. 4 din Legea nr.
35/2008 privind interdicţia oricăror presiuni sau constrângeri pentru a
determina alegătorii să participe la alegeri.
Totodată, comunicarea de la ora 22:11:10, cuprinzând
solicitarea ca persoanele aflate la rând în afara secţiei de votare la momentul
încheierii votării să fie considerate în incinta secţiei pentru a-şi putea
exercita dreptul de vot reprezintă o încălcare directă a dispoziţiilor art. art.
42 alin. 24 din Legea nr. 35/2008, care prevăd că această procedură derogatorie
se aplică exclusiv persoanelor aflate în interiorul secţiei.
Referirea la numărarea voturilor „cu
curaj” (comunicarea de la ora 22:53:14) reprezintă o formă de a reaminti persoanelor
implicate în mecanismul coordonat de învinuit nevoia de a folosi orice mijloace
pentru a obţine rezultate care să permită atingerea obiectivului urmărit şi o
garanţie implicită a susţinerii pe care urmau să o primească aceste persoane în
situaţia unor eventuale repercusiuni ulterioare. Frauda extinsă la nivelul
secţiilor de votare, descrisă în capitolul următor, nu ar fi putut avea loc în
lipsa unei asemenea garanţii implicite, asumată de o persoană a cărei poziţie
făcea protecţia credibilă.
* *
*
De asemenea, din
exploatarea percheziţiei informatice dispuse în cauză a rezultat că învinuitul Nicolae-Liviu Dragnea, prin exerciţiul autorităţii şi influenţei
sale, a urmărit să afle în timp real, pe parcursul desfăşurării procesului
electoral, modul cum au votat alegătorii, pentru a putea să mobilizeze
activiştii de partid în vederea aducerii cetăţenilor la vot şi atingerii normei
de participare de 50%+1.
În acest sens,
prezentăm exemplificativ câteva date din conţinutul percheziţiei informatice (respectiv
apeluri de la numărul dedicat 1855 către numere de telefon interesate să
raporteze situaţia exprimării votului şi invers):
-
Orele 15:24:27 – de la nr.
748961808: „Da” – 434
(voturi exprimate în favoarea demiterii) şi „Nu” – 89 (voturi exprimate în defavoarea demiterii);
-
Orele 15:32:23 – de la nr.
7749395012: „Da” – 305
(voturi exprimate în favoarea demiterii) şi „Nu” – 0 (voturi exprimate în defavoarea demiterii);
-
Orele 15:35:18 – de la nr.
740010238: „Da” – 96
(voturi exprimate în favoarea demiterii) şi „Nu” – 0 (voturi exprimate în defavoarea demiterii);
-
Orele 16:04:08 – de la nr.
0762642656: „Da” – 70
(voturi exprimate în favoarea demiterii) şi „Nu” – 14 (voturi exprimate în defavoarea demiterii);
-
Orele 16:11:38 – de la nr.
785993099: „Da” – 165
(voturi exprimate în favoarea demiterii) şi „Nu” – 55 (voturi exprimate în defavoarea demiterii);
-
Orele 16:18:14 – de la nr.
743148652: „Da” – 50
(voturi exprimate în favoarea demiterii) şi „Nu” – 38 (voturi exprimate în defavoarea demiterii);
-
Orele 16:19:01 – de la
numărul dedicat 1855 către nr. 747777954
apare mesajul: „Nu aţi raportat voturile Da!”
-
Orele 16:19:10 – nr. de
telefon 755623972 raportează: „De la ora 14 nu mai o fost nici
un om la voturi”
-
Orele 16:19:10 – de la
numărul dedicat 1855 către nr. 755623972 apare mesajul:
„Nu
aţi raportat voturile Da!”
-
Orele 16:19:19 – de la nr.
740010238: „Da” – 119
(voturi exprimate în favoarea demiterii) şi „Nu” – 0 (voturi exprimate în defavoarea demiterii);
-
Orele 16:19:30 – de la nr.
748961808: „Da” – 434
(voturi exprimate în favoarea demiterii) şi „Nu” – 89 (voturi exprimate în defavoarea demiterii);
-
Orele 16:22:30 – de la nr.
746317564: „Da” – 51
(voturi exprimate în favoarea demiterii);
-
Orele 16:23:17 – de la nr.
727227200: „Da” – 156
(voturi exprimate în favoarea demiterii) şi „Nu” – 624 (voturi exprimate în defavoarea demiterii);
-
Orele 16:26:52 – de la nr.
737355697: „Da” – 550
(voturi exprimate în favoarea demiterii) şi „Nu” – 432 (voturi exprimate în defavoarea demiterii);
-
Orele 16:27:19 – de la nr.
721161862: „Da” – 360
(voturi exprimate în favoarea demiterii) şi „Nu” – 45 (voturi exprimate în defavoarea demiterii);
-
Orele 16:39:29 – de la nr.
723264460: „Da” – 157
(voturi exprimate în favoarea demiterii) şi „Nu” – 447 (voturi exprimate în defavoarea demiterii);
-
Orele 17:01:35 – de la nr.
757802023: „Da” – 300
(voturi exprimate în favoarea demiterii) şi „Nu” – 2 (voturi exprimate în defavoarea demiterii);
-
Orele 17:02:15 – de la nr.
769304694: „Da” – 140
(voturi exprimate în favoarea demiterii) şi „Nu” – 17 (voturi exprimate în defavoarea demiterii);
-
Orele 17:05:22 – de la nr.
769267842: „Da” – 76
(voturi exprimate în favoarea demiterii) şi „Nu” – 9 (voturi exprimate în defavoarea demiterii);
-
Orele 17:05:39 – de la nr.
723246526: „Da” – 174
(voturi exprimate în favoarea demiterii) şi „Nu” – 53 (voturi exprimate în defavoarea demiterii);
-
Orele 17:05:45 – de la nr.
747813251: secţia 312 - „Nu” - 259
(voturi exprimate în defavoarea demiterii);
-
Orele 17:06:07 – de la nr.
765577803: „Da” – 253
(voturi exprimate în favoarea demiterii);
-
Orele 17:08:59 – de la nr.
747777954: „Da” – 300
(voturi exprimate în favoarea demiterii);
-
Orele 17:11:32 – de la nr.
748961808: „Da” – 434
(voturi exprimate în favoarea demiterii) şi „Nu” – 89 (voturi exprimate în defavoarea demiterii);
-
Orele 17:11:32 – de la nr.
752947484: „Da” – 82
(voturi exprimate în favoarea demiterii) şi „Nu” – 28 (voturi exprimate în defavoarea demiterii);
-
Orele 17:14:03 – de la nr.
749395012: „Da” – 354
(voturi exprimate în favoarea demiterii) şi „Nu” – 0 (voturi exprimate în defavoarea demiterii);
-
Orele 17:14:45 – de la nr.
743148652: „Da” – 62
(voturi exprimate în favoarea demiterii) şi „Nu” – 44 (voturi exprimate în defavoarea demiterii);
-
Orele 17:18:23 – de la nr.
762711924: „Da” – 540
(voturi exprimate în favoarea demiterii) şi „Nu” – 50 (voturi exprimate în defavoarea demiterii);
-
Orele 17:29:57 – de la nr.
740010238: „Da” – 150
(voturi exprimate în favoarea demiterii) şi „Nu” – 0 (voturi exprimate în defavoarea demiterii);
-
Orele 17:58:18 – de la nr.
747813251: secţia 312 - „Da” - 22
(voturi exprimate în favoarea demiterii);
-
Orele 18:02:59 – de la nr.
748876749: „Da” – 200
(voturi exprimate în favoarea demiterii) şi „Nu” – 257 (voturi exprimate în defavoarea demiterii);
-
Orele 18:06:47 – de la nr.
785993099: „Da” – 220
(voturi exprimate în favoarea demiterii) şi „Nu” – 80 (voturi exprimate în defavoarea demiterii);
-
Orele 18:10:14 – de la nr.
723174659: „Da” – 427
(voturi exprimate în favoarea demiterii) şi „Nu” – 29 (voturi exprimate în defavoarea demiterii);
-
Orele 18:14:03 – de la nr.
762711924: „Da” – 541
(voturi exprimate în favoarea demiterii) şi „Nu” – 50 (voturi exprimate în defavoarea demiterii);
-
Orele 18:21:02 – de la nr.
749216303: „Da” – 434
(voturi exprimate în favoarea demiterii) şi „Nu” – 89 (voturi exprimate în defavoarea demiterii);
-
Orele 18:23:58 – de la nr.
740010238: „Da” – 170
(voturi exprimate în favoarea demiterii) şi „Nu” – 0 (voturi exprimate în defavoarea demiterii);
-
Orele 18:36:09 – de la nr.
732143934: „Da” – 275
(voturi exprimate în favoarea demiterii);
-
Orele 18:36:09 – de la
numărul dedicat 1855 către nr. 732143934 apare mesajul:
„Nu
aţi raportat voturile Nu!”
-
Orele 18:56:25 – de la nr.
749216303: „376
da 434 nu 89”
-
Orele 19:01:57 – de la nr.
722451810: „Da” – 368
(voturi exprimate în favoarea demiterii) şi „Nu” – 32 (voturi exprimate în defavoarea demiterii);
-
Orele 19:04:59 – de la nr.
769304694: „Da” – 245
(voturi exprimate în favoarea demiterii) şi „Nu” – 25 (voturi exprimate în defavoarea demiterii);
-
Orele 21:02:33 – de la nr.
722451810: „Da” – 535
(voturi exprimate în favoarea demiterii) şi „Nu” – 40 (voturi exprimate în defavoarea demiterii);
-
Orele 21:47:37 – de la nr.
749395012: „Da” – 505
(voturi exprimate în favoarea demiterii);
-
Orele 21:47:39 – de la nr.
758582692: „Da” – 135
(voturi exprimate în favoarea demiterii) şi „Nu” – 15 (voturi exprimate în defavoarea demiterii);
-
Orele 22:18:38 – de la nr.
785993099: „Da” – 290
(voturi exprimate în favoarea demiterii) şi „Nu” – 125 (voturi exprimate în defavoarea demiterii);
* *
*
Pe parcursul zilei de
29.07.2012, constatând o prezenţă insuficientă la vot, învinuitul Nicolae-Liviu
Dragnea, uzând de autoritatea şi influenţa sa în PSD, a încercat să mobilizeze
persoanele apropiate (membrii de partid, primari, consilieri etc.) pentru a
aduce oamenii la vot prin mijloace interzise de lege.
Prin exploatarea unor
mandate de interceptare emise de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, au
fost identificate convorbiri telefonice între persoane din judeţul Teleorman şi
Nicolae-Liviu Dragnea, care atestă săvârşirea faptelor incriminate de art. 13
din Legea nr. 78/2000.
Astfel, în data de 29.07.2012, orele 20:34:29,
Boboc Valentin Gabriel este contactat telefonic de către Marian Fişcuci, prilej
cu care se poartă următorul dialog:
„Boboc Valentin
Gabriel: Da! Să trăieşti!
Fişcuci Marian: Ce
faci, mă, domn’ director?
Boboc Valentin
Gabriel: Alerg prin oraş.
Fişcuci Marian: Bă, da
aleargă toată lumea?
Boboc Valentin
Gabriel: Să-i f...t în .... Stau ca tutele în faţa secţiei. Uite, asta le fac
acu’, îi iau la goană.
Fişcuci Marian: Păi,
trebuia să îi iei de mult.
Boboc Valentin
Gabriel: Păi, îi luăm de mult, îi luăm de mult. Îi luăm de mult la goană.
Fişcuci Marian: Bă, s-o ia din casă în casă, băi!
Echipa, cu maşinile după ei şi...
Boboc Valentin
Gabriel: Asta fac!
Fişcuci Marian: Din
casă în casă.
Boboc Valentin
Gabriel: Asta fac acu’, sunt la Agricof. La Agricof sunt, da.
.............................................................................”
De asemenea, în ziua de 29.07.2012, orele 20:38:57,
Boboc Valentin Gabriel este contactat de înv. Nicolae-Liviu Dragnea, aflat la
postul telefonic 0749.088.870, prilej cu care se poartă următorul dialog:
„Boboc Valentin
Gabriel: Da, să trăiţi!
Liviu-Nicolae Dragnea: Băi ... Vali, văd că Victor (n.n.: Victor Drăguşin,
primarul Alexandriei) are telefonul
închis, aveţi decât 38% prezenţă în Alexandria ... (Trebuie
remarcat că ulterior acestei convorbiri, prezenţa la vot consemnată în
municipiul Alexandria la închiderea urnelor după aproximativ 2 ore a crescut
semnificativ, de la 38% la 52,32%).
Boboc Valentin Gabriel: Ştiu, şefu’! Din
casă în casă, uite, acum sunt prin zona asta pe la Agricol, pe aici ... din
casă în casă o iau ...
Liviu-Nicolae Dragnea: Aşa!
Boboc Valentin Gabriel: Dar au început să vină,
acuma au început să vină. Au fost la ţară.
Liviu-Nicolae Dragnea: Băi, am înţeles, dar organizaţi-vă să mi-i aduceţi pe toţi la vot,
băi! Îi legaţi, îi luaţi în braţe ...
Boboc Valentin
Gabriel: Asta le facem, batem din uşă în uşă! Din uşă în uşă am luat-o pe toate
străzile!
Liviu-Nicolae Dragnea: Luaţi-i, mă, rugaţi-i frumos. Dar e toată lumea
împânzită în oraş?
Boboc Valentin
Gabriel: Da, şefu’, toți îi am peste tot.
Liviu-Nicolae Dragnea: Liberalii?
Boboc Valentin
Gabriel: Aicea
... îi certai niţel, asta făceam când m-aţi sunat dumneavoastră, că ei au dus
pe la ţară şi le-am zis să-i adune pe toţi de la ţară (n.n.: cu referire
la militanţii liberali) că acolo s-au cam terminat, hai să îi aducem pe toţi
încoace, în oraş.
Liviu-Nicolae Dragnea: Zi, mă, să îi aducă în oraş, mă!
Boboc Valentin
Gabriel: Păi, asta ... şi că zise că îi aduce pe toţi în oraş acuma.
Liviu-Nicolae Dragnea:
Bine, bine!
...............................................................................”
În ziua de 29.07.2012, orele 20:40:04, Boboc Valentin
Gabriel contactează o persoană, al cărei număr telefonic era alocat Primăriei
Alexandria (nr. 0720.070.911), împrejurare în care se poartă următorul dialog:
„Domn: Da, mă!
Boboc Valentin
Gabriel: Hai, mă, că era şefu’, era Dragnea, dracu’! Ăăă ... nenicuțule, hai,
mă, să-i luăm de la țară pe toţi că ... aicea sunt ...
Domn: Vorbeşte cu
Marian Fişcuci să-l sune pe ăsta, să ... că i-a trimis după procese – verbale.
Boboc Valentin
Gabriel: E ... pe cine, pe Almăjanu (n.n.: deputat PNL)? Să-l sune pe Almăjanu?
Domn: Să-l sune,
da.
......................................................................................”
În ziua de 29.07.2012, orele 20:40:47, Boboc Valentin
Gabriel l-a contactat telefonic pe Marian Fişcuci, ocazie cu care s-a purtat
următorul dialog:
„Fişcuci Marian: Da,
mă, domn’ director!
Boboc Valentin
Gabriel: Șefu’, uite vorbii și cu domn’
președinte (n.n.: Nicolae-Liviu Dragnea). Ă? Liberalii i-a trimis p-ăştia, pe
toţi după procese – verbale, la ţară, după ... Sună-l p-acesta, pe Almăjanu,
zi-i: Bă, frate, adu-i pe liberali în oraş, că le dau dracu’ de comune!
Că procesele - verbale le luăm și ... Alde Murgă, toţi ăştia sunt ... sunt la
oraş. Cât de cât conta şi de la ei. Mai ştia şi el, mai ştiam şi eu. Şi Ică
zice, ce: Bă, sunaţi-l pe ... pe Almăjanu. Să-i cheme de la ţară. Că i-a trimis
după procese – verbale.
Fişcuci Marian: Păi, da’ acu’ îi trimise,
mă, după procese - verbale?
Boboc Valentin Gabriel: Păi, eu ştiu, mânca-ţi-aş
sufletu’, ce gândire a dracu’ au?
Fişcuci Marian: Da. Bine!
....................................................................................”
În data de 29.07.2012, orele 20:42:46, Boboc Valentin
Gabriel l-a contactat pe un anume Nae Tatu aflat la postul telefonic
0728.117.722, prilej cu care s-a purtat următorul dialog:
„Nae Tatu: Da,
să ...
Boboc Valentin Gabriel: Mă, Victor e cu tine?
Nae Tatu: Da, uite acu’ îl iau şi
plecăm pe teren. De ce?
Boboc Valentin Gabriel: Băi, tată, zi-i să-l sune
pe Dragnea că are telefonul închis.
Nae Tatu: Cine?
Boboc Valentin Gabriel: Victor
Nae Tatu: A ... gata, hai că-l pun
acuma!
Boboc Valentin Gabriel: Hai, zi-i să ...
Nae Tatu: Nu are semnal. Tu pe unde
eşti?
Boboc Valentin Gabriel: Aha ... la ... spital.
Nae Tatu: Bun. Hai că venim şi noi pe
teren. Hai că-l pun acum.
Boboc Valentin Gabriel: Şi zi-i să-l sune pe şefu’ (n.n.: pe înv. Nicolae-Liviu Dragnea)
Nae Tatu: Da, da, da.
Boboc Valentin Gabriel: Băi, şi vezi că eu i-am zis
aşa, eu sunai şi pe Ică: Liberalii au trimis pe toţi după procese verbale prin
comune. Şi zise: Bă, şefu’, noi nu avem nevoie de ... Şi zice că să-l sune
Fişcuci pe Almăjanu. Şi-l sunai pe Fişcuci să-l sune pe Almăjanu ... Că i-a
trimis pe alde Murgă pe toţi ... sunt după comune, prin comune după procese –
verbale ...
Nae Tatu: Îl doare fix undeva. Hai
... stai, ia vorbeşte cu Victor.
Boboc Valentin Gabriel: Da, da.
Victor Drăguşin: Alo!
Boboc Valentin
Gabriel: Vezi că te-a sunat şefu’ și
ai avut ... ai telefonul închis. Ă ... mă întreabă cu, cu liberalii și i-am
zis: Băi, șefule, sunt dispăruți din Alexandria după procese - verbale, pe la
țară ...
Victor Drăguşin: N-am
înţeles. Ce ai zis, mă?
Boboc Valentin
Gabriel: Ă ...
liberalii i-a trimis pe Murgă, pe ăştia, i-a trimis pe la ţară, pe Stancu
Iuliana ... după procese – verbale. Eu nu am nevoie de procese – verbale şi
zic: Bă, că ce face? Zice: Bă, ... sunaţi-l
pe Almăjanu să-i cheme pe toţi în Alexandria.
Victor Drăguşin: Îhî!
Boboc Valentin Gabriel: Hai! Au luat-o din casă în casă, din apartament în apartament acuma. Da
mai ... mai vroiau şi de la liberali să vină.
Victor Drăguşin: Da.
Hai, că-l sun şi eu pe şefu’? Nu m-a sunat sau, mă rog.
......................................................”
Şi, în fine, în ziua de 29.07.2012, orele 20:47:31,
Boboc Valentin Gabriel
l-a contactat telefonic pe Marin Almăjanu (deputat PNL), împrejurare
în care s-a purtat următorul dialog:
„Almăjanu Marin: Alo!
Boboc Valentin Gabriel: Să trăiţi! Şefu’, hai să
mai ... să ne mai agităm nițel pe Alexandria
Almăjanu Marin: ....
Boboc Valentin Gabriel:
Am câteva secții unde stau prost de tot. Unde nici nu i-am văzut pe aici deloc.
Secţia 1, la spital aici, în PECO.
Almăjanu Marin: La ... te referi la
mobilizare ... să-i luăm ...
Boboc Valentin Gabriel: Mobilizare, să-i luăm din
... da, da, da. Să-i mai ia şi ... n-am avut. La secţia 1 n-am avut liberali deloc aici, la spital. Am nevoie de
... mai ştie şi el, mai ... Eu i-am trimis din apartament în apartament. La
secţia 3, stau prost de tot, 24%.
Almăjanu Marin: Vai de ...
Boboc Valentin Gabriel: La ... secţia 10, 26%. La secţia 25, am 23%. La secţia, barem, la 34 e şi
băiatu’ .....
Almăjanu Marin: Știi ce s-a întâmplat,
domne’?
Boboc Valentin Gabriel: Îm!
Almăjanu Marin: La
PECO au dat bani alaltăieri, câte 500 de mii să nu vină la vot.
Boboc Valentin Gabriel:
Da. Ştiu şefu’ că i-am sunat şi eu pe toţi patronii, care îi ştiu eu, care ...
îi ameninţai şi eu le-am zis
Almăjanu Marin: Da.
Boboc Valentin Gabriel: Ce să-ţi spui, că decât că
nu m-am luat la bătaie p-aci?
Almăjanu Marin: Da.
Boboc Valentin Gabriel:
Şi la şcoala 4 şi ...
Almăjanu Marin: Dar
... mai sunt d-ăştia care nu au ...
Boboc Valentin
Gabriel: hai, te rog, şefu’, mai
adu-i p-ăia de pe la ţară! Adu-i pe băieţii ăia. Pe alde Murgă, că ăştia ştiu
... cunosc multă lume. La secţia 12, alde Murgă ştiu mulţi din ... din cartier.
Almăjanu Marin: Îl sun pe Murgă să vină urgent în Alexandria.
Boboc Valentin
Gabriel: Hai,
te rog eu frumos! Da, bine!
Almăjanu Marin: Bine.
Boboc Valentin Gabriel: Să trăiţi! Să trăiţi!”
Notele de redare prezentate evocă, fără putinţă de
tăgadă, intenţia învinuitului Nicolae-Liviu Dragnea de a profita de autoritatea
şi influenţa sa în PSD, în scopul determinării unor persoane din partid sau
anturate acestuia să-şi mobilizeze toate resursele pentru asigurarea unei prezenţe
la vot care ar fi garantat validarea de către Curtea Constituţională a
referendumului, inclusiv prin folosirea unor mijloace interzise de lege.
În cuprinsul acestor convorbiri,
învinuitul cere în mod expres persoanelor aflate în subordinea sa să folosească
presiuni pentru a determina
alegătorii să se prezinte la vot, chiar împotriva voinţei acestora,
activităţi care contravin flagrant prevederilor art. 4 din Legea nr. 3/2000.
* *
*
4. ANALIZA PROBELOR ŞI A POZIŢIEI PROCESUALE A ÎNVINUITULUI
Prin aprecierea tuturor
probelor administrate, în ansamblul lor, acuzarea este obligată să-şi formeze
convingerea cu privire la temeinicia ori netemeinicia învinuirii, precum şi
dacă prezumţia de nevinovăţie a fost sau nu înlăturată prin probe certe de
vinovăţie.
Într-o
astfel de analiză, acuzarea reţine mai multe elemente probatorii cu caracter de
certitudine, pe care le-a stabilit ca atare:
- cu două săptămâni înainte de data
desfăşurării referendumului, învinuitul Nicolae-Liviu
Dragnea, secretar general al PSD, uzând de autoritatea şi influenţa sa în
partid, conferită şi de calitatea de coordonator al campaniei electorale în
cauză, a emis două adrese prin care înştiinţa şefii judeţeni/locali ai PSD, dar
şi directorii de campanie aflaţi sub autoritatea lui, că trebuie „stimulată”
prin mijloace ilicite participarea la vot în vederea obţinerii majorităţii
calificate de 50%+1 care ar fi garantat validarea referendumului cu consecinţa
demiterii preşedintelui ales;
- în acelaşi scop al garantării
validării referendumului şi demiterii preşedintelui ales, învinuitul Nicolae-Liviu Dragnea a coordonat un
sistem informatic complex, prin intermediul căruia a transmis mesaje, ordine și
recomandări legate de stimularea participării cetățenilor la vot prin mijloace
interzise de lege către eșaloanele subsecvente ale coordonatorilor județeni de
campanie ai PSD/primarilor/activiștilor de partid;
- profitând de autoritatea şi
influenţa sa în partid, învinuitul Nicolae-Liviu Dragnea a trasat sarcini unor
apropiaţi ai săi (membri PSD din judeţul Teleorman, unde îndeplinea funcţia de
preşedinte al Consiliului judeţean) să facă tot ce le stă în putinţă, inclusiv
prin încălcarea prevederilor legale, pentru a scoate oamenii la vot pentru
îndeplinirea pragului de participare de 50%+1.
Probatoriul administrat
în cauză conturează imaginea unui demers amplu, iniţiat şi coordonat de
învinuit în virtutea autorităţii şi influenţei pe care i le conferea poziţia în
partid, prin care s-a urmărit atingerea unui obiectiv politic prin folosirea
unei game variate de instrumente interzise de lege.
Din analiza de ansamblu
a mijloacelor de probă rezultă că învinuitul este autorul întregii activităţi
descrise în rechizitoriu şi a transmis fie în mod nemijlocit, fie prin
intermediul altor persoane, solicitările prin care îşi folosea influenţa în
scopul atingerii folosului necuvenit.
Astfel, din declaraţiile martorului
Ciubotariu Dan Ionuţ şi din procesele verbale de redare a convorbirilor rezultă
că Nicolae-Liviu Dragnea gestiona tot procesul de comunicare cu persoanele
implicate în campanie electorală şi cunoştea conţinutul mesajelor transmise,
atât prin intermediul adreselor transmise, cât şi prin intermediul sistemului
informatic. De altfel, mesajele îl menţionează în mod expres pe învinuit, iar
acesta nu a negat în nici un moment pe parcursul campaniei electorale calitatea
de autor al acestora. Mai mult, conţinutul mesajelor scrise se suprapune cu
solicitările transmise în cursul aceleiaşi zile în mod direct de învinuit în
cadrul convorbirilor telefonice interceptate, fiind evident că ele au acelaşi
autor.
În aceste condiţii, nu poate fi reţinută
ipoteza potrivit căreia o persoană neidentificată care activa în cadrul
secretariatului general al partidului ar fi transmis în mod repetat mesaje în
numele învinuitului şi fără cunoştinţa acestuia, prin intermediul canalelor
oficiale de comunicare ale partidului, inducând în eroare persoanele implicate
pe parcursul întregii campanii electorale. Încercarea de a acredita această
variantă urmăreşte în mod vădit denaturarea adevărului în scopul de a înlătura
răspunderea penală a învinuitului, în considerarea poziţiei de autoritate pe
care o deţine în raport cu ceilalţi martori, astfel încât nu poate fi avută în
vedere la stabilirea situaţiei de fapt.
Astfel, în practica instanţei supreme
(Î.C.C.J., S.p. nr. 176 din 30.01.2012)
s-a arătat că în situaţia unei infracţiuni de natura celei prevăzute de art. 13
din Legea nr. 78/2000, săvârşită de o persoană cu un ascendent semnificativ
asupra celorlalţi participanţi, actele de folosire a influenţei pot fi probate
prin coroborarea probelor indirecte. Înalta Curte a mai reţinut, în acelaşi
context, că nu poate fi primită apărarea potrivit căreia persoanele aflate în
subordinea autorului infracţiunii săvârşesc acte ilegale în folosul acestuia
fără ca el să îşi exercite influenţa.
Acelaşi raţionament este aplicabil şi în
speţă, astfel încât nu se poate reţine că, în lipsa unei activităţi de folosire
a influenţei învinuitului, persoanele aflate în subordinea sa au acceptat să
comită acte de fraudă de natură să le atragă răspunderea penală, fără a urmări
obţinerea unui beneficiu, ci atingerea scopului asumat de învinuit.
Mesajele transmise de învinuit au fost de
natură să contribuie la convingerea persoanelor pe care le coordona că pentru a
obţine o participare ridicată la vot este necesară folosirea oricăror mijloace,
inclusiv a celor interzise de lege.
Numărul extins de fraude identificate de
organele judiciare, săvârşite în modalităţi similare şi care au toate acelaşi
beneficiar politic, nu ar fi putut avea loc în lipsa unei protecţii
implicite şi în lipsa unui mecanism de
coordonare de natura celui folosit de învinuit. În acest sens, trebuie remarcat
că cele mai multe dintre secţiile de votare care fac obiectul cercetărilor în
cauză se găsesc în judeţul Teleorman, unde învinuitul are calitatea de
preşedinte al Consiliului Judeţean şi şi-a exercitat, în mod nemijlocit,
influenţa prin solicitările adresate persoanelor responsabile cu campania
electorală în acest judeţ, aşa cum rezultă din procesele verbale de redare a
convorbirilor interceptate. Mecanismul de fraudare descris în rechizitoriu este
similar celui identificat în alte patru dosare soluţionate de Parchetul de pe
lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în care s-a dispus trimiterea în
judecată pentru infracţiuni prevăzute de Legea nr. 3/2000, ceea ce demonstrează
caracterul coordonat la nivel naţional al demersului.
În fapt, intenţia de denaturare a rezultatului
alegerilor nu putea fi iniţiată decât de către un lider al alianţei politice
USL (în acest caz, înv. Nicolae-Liviu
Dragnea), respectiv o persoană care, prin atribute derivând din funcţia
ocupată într-un partid aflat la putere şi cu perspectiva reală de a accede la
demnităţi importante în stat, putea să determine mediat, uzând de influenţa şi
autoritatea sa, ca persoanele implicate în mecanismul pe care îl coordona să
acţioneze în mod nelegal pentru a obţine în mod injust voturile alegătorilor,
pentru atingerea ţintei pragului de participare de 50%+1 care ar fi avut drept
consecinţă demiterea preşedintelui ales.
În concluzie, apreciem că situaţia de fapt expusă are
deplină acoperire în probatoriile administrate, care conjugate demonstrează,
irefutabil, că înv. Nicolae-Liviu
Dragnea, secretar general al PSD şi conducătorul
campaniei electorale din partea aceluiaşi partid, profitând de autoritatea
şi influenţa inerente funcţiei exercitate, a intenţionat să procure, prin
interpuşi (coordonatori judeţeni, primari, militanţi ş.a.), foloase de natură
nepatrimonială, respectiv voturile alegătorilor, în alte condiţii decât cele
stabilite de lege.
* *
*
Învinuitul nu a dat
declaraţii în cauză, însă după
notificarea acuzaţiei ce i se impută, în
data de 19.09.2012, înv. Nicolae-Liviu Dragnea a formulat un memoriu în
care, în esenţă, a precizat următoarele:
„Precizez că sunt Secretar General al PSD, iar în luna iulie am fost
desemnat de către forurile de conducere coordonator al campaniei PSD pentru
referendumul din iulie 2012. În această calitate am urmărit mobilizarea structurilor
judeţene ale Uniunii la organizarea în cele mai bune condiţii a plebiscitului.
Pentru aceasta am transmis în teritoriu instructaje şi adrese care vizau tocmai
desfăşurarea, în conformitate cu legea, a referendumului ... În cadrul
strategiei stabilite de USL, atragerea unui număr cât mai mare de votanţi a
fost dezideratul fundamental.
........................................................................................
În consecinţă, stabilirea şi atingerea
unor obiective în cadrul unor scrutine electorale reprezintă preocuparea
oricărui partid şi ea nu poate fi considerată un „folos necuvenit”. De
asemenea, atragerea unui număr cât mai mare de alegători la urne este un alt
imperativ al partidelor participante la sufragiul democratic.
...........................................................................................
Arăt ... că, nu m-am întâlnit şi nu am
discutat cu nici un preşedinte sau membru al biroului electoral al secţiei de
votare şi nici nu le-am trimis, direct ori indirect, recomandări, sugestii,
ordine etc. .......
Precizez că nu am cerut niciunei
„autorităţi publice centrale, judeţene, locale, aflate sub controlul politic al
USD” să aplice „metodele” descrise în rezoluţia de începere a urmăririi penale
şi nici n-am conceput „un sistem naţional de fraudare”.
În mod greşit se reţine că am
monitorizat „modul în care s-a votat”, fiecare partid urmărind de fapt
rezultatele înregistrate la secţiile de votare (...). Altfel spus, sistemul nu
a înregistrat numele sau alte date ale votanţilor pentru a stabili „modul cum
au votat” aceştia .............................................
Sistemul a urmărit strict evoluţia
prezenţei la vot şi rezultatele (adică numărul de voturi „Da” şi „Nu”)
înregistrate după numărarea voturilor, după închiderea procesului de votare la
ora 23:00.
..............................................................................................
Toate adresele şi materialele
transmise către organizaţiile judeţene cu privire la sistemul de raportare prin
SMS demonstrează în mod clar că singurul obiectiv urmărit prin acest sistem era
raportarea prezenţei în timpul votului şi a rezultatelor electorale
înregistrate după numărarea voturilor din secţiile de votare .....
........................................................................................................
Raportarea prezenţei la vot în timpul
procesului electoral şi a rezultatelor înregistrate după numărătoarea voturilor
nu încalcă nicio prevedere din Legea nr. 3/2000 şi nici din alte acte
normative.
.......................................................................................
Comunicarea electorală în vederea
convingerii alegătorilor să voteze într-un fel sau altul sau cu un candidat sau
altul reprezintă o acţiune esenţială a democraţiei ...
............................................................................................
Este perfect legitim şi democratic ca
un partid politic sau un candidat la o funcţie publică să încerce să comunice
cu alegătorii pentru a-i convinge să voteze în sensul dorit. Iar stabilirea
unor obiective electorale este absolut firească şi legală pentru partidele şi
candidaţii care doresc să-şi evalueze performanţa electorală (atingerea sau nu
a obiectivului propus).
.............................................................................................
Sistemul informatizat de numărătoare
paralelă nu conţine date cu privire la identitatea votanţilor care au
participat la referendum, ceea ce înseamnă că nu se poate stabili o astfel de
corespondenţă cu voturile de Da şi Nu exprimate într-o anumită secţie de
votare.
.............................................................................................
În plus, există şi alte forme prin
care se stabileşte în mod perfect legal, inclusiv în timpul procesului de
votare, câte voturi Da şi câte Nu au fost exprimate în cadrul unui referendum.
E vorba de institutele de sondare a opiniei publice care realizează
exit-poll-uri la ieşirea alegătorilor din secţiile de votare, fără ca această
activitate să cadă sub incidenţa art. 53 din Legea nr. 3/2000
.....................................
Înainte de ora 23:00, în sistem au
fost recepţionate doar SMS-uri de probă, transmise de un număr restrâns de
reprezentanţi în secţiile de votare, iar toate aceste date au fost şterse
înainte de ora 23:00.
Mai mult decât atât, sistemul
informatizat a înregistrat rezultatele din secţiile de votare, respectiv câte
voturi de DA şi de NU, abia după ora 23:00, respectiv după deschiderea urnelor
şi după numărarea voturilor.
Un alt argument privind inconsistenţa
acuzaţiilor formulate constă în aceea că e practic imposibil să se stabilească
, în timpul procesului de votare, numărul exact de voturi Da şi de
voturi Nu. Pe de altă parte, cei mai mulţi dintre alegători ar fi refuzat să dezvăluie
modul în care au votat, iar apoi în secţia de votare erau membri ai tuturor
partidelor politice parlamentare, inclusiv din partea PDL, care s-ar fi putut
opune unei astfel de fraude.
...............................................................................................
Întrucât este un dosar eminamente
politic – reproşându-mi-se că m-am asociat cu mii de oameni pentru a obține
validarea referendumului pentru demiterea preşedintelui, mă prevalez de
dispoziţiile art. 70 al 2 Cpp, însă voi depune memorii ori de câte ori voi
considera necesar să-mi exprim un punct de vedere în apărare”.
Aceste apărări nu sunt de natură a
înlătura caracterul penal al faptelor pentru care s-a dispus începerea
urmăririi penale.
Un obiectiv politic nu reprezintă în sine
un folos necuvenit, iar folosirea instrumentelor electorale pentru atingerea
acestui obiectiv nu reprezintă o acţiune incriminată, însă urmărirea
obiectivului prin mijloace interzise de lege constituie o faptă prevaăzută de
legea penală. În condiţiile în care obiectivul demiterii Preşedintelui României
ar fi fost atins prin creşterea artificială a participării la vot, folosind
mijloacele propuse de învinuit, el apare ca un beneficiu la care Uniunea Social
Liberală nu era îndreptăţită în această modalitate.
Mesajele transmise de învinuit nu
reprezintă o comunicare obişnuită cu alegătorii şi cu persoanele implicate în
mecanismul electoral, ci încercări repetate de a-i determina să săvârşească
fapte interzise de lege, toate cu scopul obţinerii acestui beneficiu necuvenit.
Persoanele cărora le
erau adresate aceste mesaje se aflau în sfera de influenţă politică a
învinuitului, împrejurare care rezultă fără nici un dubiu examinând poziţia
acestora în ierarhia de partid, dar şi tonul imperativ al comunicării.
Cu privire la prezentarea materialului de urmărire penală
învinuitului Nicolae-Liviu Dragnea
În data de 18.06.2013,
învinuitului Dragnea Nicolae-Liviu i-a fost pus la dispoziţie, în prezenţa
apărătorului ales, întreg materialul de urmărire penală administrat în dosarul
nr. 280/P/2012, plus volumul conţinând documentele întocmite cu ocazia
prezentării materialului de urmărire penală celorlalţi învinuiţi în cauză. După
examinarea opiselor tuturor volumelor în cauză, învinuitul Dragnea
Liviu-Nicolae şi-a manifestat dorinţa de a studia doar materialul de urmărire
penală privitor strict la persoana sa, sens în care, în intervalul orar 16:00 –
16:40 a procedat la studierea volumelor nr. 1, 2, 5 şi 20.
Învinuitul a precizat
că nu doreşte să procedeze la ascultarea vreunei convorbiri telefonice,
context în care consideră epuizată activitatea de studiere a materialului de
urmărire penală (prilej cu care s-a întocmit un proces – verbal semnat de
către învinuit şi apărătorul său ales, fără formularea vreunei obiecţiuni sau
observaţii cu privire la activitatea desfăşurată ori la cele consemnate în
respectivul proces – verbal).
Procurorul de caz a convenit cu
apărătorul ales să se întocmească procesul – verbal de prezentare a
materialului de urmărire penală la o dată ulterioară.
Fără a da curs invitaţiilor verbale,
transmise prin apărătorul ales, de a proceda la întocmirea procesului – verbal
de prezentare a materialului de urmărire penală, abia în data de 09.07.2013
învinuitul Dragnea Liviu-Nicolae a transmis o înştiinţare procurorului de caz
în sensul că „ ... în perioada lunii
iulie 2013 nu se poate deplasa la Parchet în vederea finalizării materialului
de urmărire penală. În acest sens, menţionăm că în perioada respectivă,
învinuitul, în calitate de membru al Guvernului României, participă zilnic în
teritoriu la întâlniri cu reprezentanţii instituţiilor locale pentru dezbaterea
proiectului de regionalizare.
În
consecinţă, luând act de această împrejurare, întâlnirile respective fiind
stabilite încă de la începutul anului, vă solicităm programarea activităţii de
finalizare a prezentării materialului de urmărire penală pentru luna august
2013.”
Cererea astfel formulată a fost respinsă
ca neîntemeiată de către procurorul de caz prin actul rezolutiv din data de
09.07.2013, apreciindu-se atitudinea învinuitului Dragnea Liviu-Nicolae ca
având un pronunţat caracter dilatoriu, fiind evidentă tendinţa acestuia de
tergiversare a soluţionării cauzei.
Ca atare, fiind citat pentru data de
12.07.2013 de către procurorul de caz, învinuitul Dragnea Liviu-Nicolae a
formulat o nouă cerere, prin apărător ales, arătând că se află în „ ... imposibilitatea prezentării sale la
sediul Parchetului în data de 12.07.2013 întrucât în ziua respectivă se află în
judeţul Covasna, la o întâlnire cu reprezentanţii instituţiilor locale din zonă
pe tema regionalizării. Precizăm că întâlnirea a fost stabilită cu mult timp
înainte, în cadrul unui program la nivel naţional.
Pe
cale de consecinţă, vă solicităm amânarea finalizării prezentării materialului
de urmărire penală pentru ziua de 29.07.2013 faţă de activităţile învinuitului
în calitatea sa de membru al Guvernului României, în cauză nefiind vorba despre
exercitarea cu rea credinţă a dreptului la apărare”.
Cererea astfel formulată a fost admisă de către procurorul de caz prin
actul rezolutiv din data de 11.07.2013, stabilindu-se ziua de 29.07.2013, orele
16:00, ca dată pentru întocmirea procesului – verbal de prezentare a
materialului de urmărire penală în cauză.
Cu ocazia întocmirii procesului – verbal
de prezentare a materialului de urmărire penală din data de 29.07.2013
învinuitul, în prezenţa apărătorului său ales, a precizat procurorului de caz
că doreşte să mai studieze şi „ ...
materialul de urmărire penală şi în ceea ce îi priveşte pe ceilalţi coînvinuiţi
în cauză, întrucât la data de 18.06.2013, când m-am prezentat la sediul
Direcţiei Naţionale Anticorupţie, eu am înţeles că e o primă etapă din
procedura de prezentare a materialului de urmărire penală în dosarul nr.
280/P/2012 al D.N.A. – Secţia de combatere a corupţiei.
Nu am
de făcut cereri noi în probaţiune întrucât mă consider nevinovat în cauză.”
Solicitarea sa formulată în temeiul
prevederilor art. 252 alin. 1 C.p.p. a fost respinsă ca neîntemeiată de către
procurorul de caz prin ordonanţa din data de 29.07.2013, motivându-se, în
esenţă, că atitudinea procesuală a învinuitului este de tergiversare evidentă a
finalizării procedurii de prezentare a materialului de urmărire penală în
cauză.
Ulterior, la data de 31.07.2013,
învinuitul a formulat o cerere în probaţiune, solicitând audierea ca martor a
numitului Viorel Victor Ponta, după care a formulat o cerere nouă la data de
05.08.2013, aducând la cunoştinţa procurorului de caz că „ ... în perioada următoare, până la data de 16.08.2013, se află în
concediu de odihnă, astfel încât nu se poate prezenta pentru a continua
studierea materialului de urmărire penală”.
Cele două cereri formulate astfel au fost soluţionate de către
procurorul de caz prin ordonanţa din data de 05.08.2013, dispunându-se, în mod
motivat, următoarele:
-
respingerea ca neîntemeiată a
cererii noi formulate de înv. Dragnea
Liviu-Nicolae în dosarul nr. 280/P/2012 al Direcţiei Naţionale
Anticorupţie – Secţia de combatere a corupţiei în cadrul procedurii de
prezentare a materialului de urmărire penală de „ ... audiere ca martor a lui Ponta Victor Viorel în calitate de
copreşedinte al USL la momentul referendumului din data de 29.07.2012, motivat
de faptul că folosul necuvenit nepatrimonial viza USL ...”;
-
citarea învinuitului Dragnea
Liviu-Nicolae împreună cu apărătorul ales,
în perioada 19.08.2013 – 23.08.2013, orele 08:00 – 16:00, şi
26.08.2013 – 30.08.2013, orele 08:00 – 16:00, la sediul D.N.A. – Secţia de
combatere a corupţiei, pentru a continua studierea întregului material de
urmărire penală administrat în dosarul nr. 280/P/2012.
În contra respingerii
cererii în probaţiune (dispuse prin ordonanţa procurorului de caz din data de
05.08.2013) a formulat plângere învinuitul Dragnea Liviu-Nicolae care a fost
respinsă ca neîntemeiată de către procurorul şef adjunct D.N.A., prin ordonanţa
din data de 23.08.2013.
Ulterior, la data de 19.08.2013,
învinuitul a formulat o nouă cerere, prin apărător ales, aducând la cunoştinţa
procurorului de caz că „ ... în perioada
19-23.08.2013 se află în imposibilitate de prezentare, fiind plecat în
străinătate, unde fratele său este internat, cu o afecţiune severă, într-o
clinică medicală. În acest context, în funcţie de evoluţia bolii, învinuitul se
va prezenta la Parchet, în vederea prezentării materialului de urmărire penală,
în perioadele precizate în ordonanţa din 19.08.2013”.
La data de 26.08.2013 învinuitul Dragnea
Liviu-Nicolae, prin apărător ales, a transmis o nouă cerere procurorului de
caz, arătând că „ ... depune mai multe
acte prin care face dovada imposibilităţii de prezentare în săptămâna
19-23.08.2013. Astfel, din înscrisurile respective rezultă că învinuitul s-a
deplasat la Istanbul unde fratele său – Dragnea Viorel – era internat în stare
gravă la o clinică medicală. De altfel, acesta a şi decedat (...),
înmormântarea urmând a avea loc în ziua de 27.08.2013. Pentru acest motiv,
învinuitul nu se va prezenta la Parchet în săptămâna 26-30-08.2013.
În
consecinţă, solicităm reprogramarea activităţii de finalizare a prezentării
materialului de urmărire penală pentru luna septembrie 2013, perioadă în care
învinuitul va fi în măsură să studieze toate actele dosarului şi, în funcţie de
aceasta, să formuleze eventuale cereri şi memorii. De asemenea, dorim să
precizăm că amânarea acestei activităţi nu este determinată de intenţia
învinuitului de a tergiversa soluţionarea cauzei, ci de ivirea unei împrejurări
excepţionale cu impact emoţional deosebit. Or, tocmai această împrejurare
explică imposibilitatea, fizică şi mentală, a învinuitului de a participa,
deocamdată, la activitatea stabilită de procuror”.
Având în vedere aceste împrejurări
excepţionale procurorul de caz prin ordonanţa din data de 27.08.2013 a admis
cererea învinuitului Liviu-Nicolae Dragnea şi a prorogat termen
în vederea studierii materialului de urmărire penală în perioada 02.09.
– 06.09.2013, orele 08:00 – 16:00.
Aşa
fiind, în data de 02.09.2013, în intervalul orar 13:30 – 16:10, învinuitului
Liviu-Nicolae Dragnea, în prezenţa apărătorilor aleşi, i s-a pus la dispoziţie
de către ofiţerul de caz 84 de volume – numerotate, sigilate şi opisate –
precum şi suporturile optice în integralitatea lor.
În intervalul orar mai sus menţionat,
după analiza opiselor tuturor volumelor, învinuitul a procedat la studierea
volumelor 1 (integral) şi 2 (parţial). Cu acea ocazie a precizat că nu doreşte
să procedeze la ascultarea vreunei convorbiri telefonice sau ambientale redate
în cauză.
Ulterior, în zilele de 03.09.2013
(intervalele orare 09:05 – 11:45, 15:20 – 17:05), 04.09.2013 (09:10 – 10:15), 05.09.2013
(09:10 – 12:30), 06.09.2013 (09:10 – 10:40), 09.09.2013 (09:18 – 12:00),
învinuitul Dragnea Liviu-Nicolae, în prezenţa apărătorului ales, a studiat
materialul de urmărire penală din volumele 1 – 11, 46 (integral) şi vol. 44
(parţial).
În data de 04.09.2013, procurorul de caz
a adus la cunoştinţa învinuitului Dragnea Nicolae-Liviu şi apărătorului său
ales, printr-un proces – verbal, faptul că s-a stabilit ca termen pentru
finalizarea activităţii de studiere a materialului de urmărire penală data de
13.09.2013, inclusiv.
S-a opinat de către procurorul de caz ca
fiind un termen rezonabil, în raport cu toate cele descrise anterior privitoare
la durata desfăşurării activităţii de
prezentare a materialului de urmărire penală învinuitului Dragnea Liviu-Nicolae.
Procesul – verbal a fost semnat de către
învinuit şi apărătorul său ales, cu următoarele precizări:
„Având
în vedere volumul mare al actelor de urmărire penală – strânse în cele 85 de
volume ale dosarului – solicit prelungirea termenului până la sfârşitul lunii
septembrie 2013. În acest sens, precizez că în perioada 09 – 11.09.2013, mă voi
deplasa într-o vizită oficială în Suedia (...), iar calitatea de ministru şi
viceprim ministru mă împiedică să stau
în permanenţă la sediul Parchetului pentru studierea materialului de urmărire
penală.
Arăt
că, începând cu data de 02.09.2013 m-am prezentat zilnic la Parchet şi am
studiat dosarul de urmărire penală, aşa încât cererea mea de prelungire a
termenului nu este o încercare de tergiversare a calendarului cauzei.
De
altfel, chiar Parchetul apreciază, în adresa din 02.04.2013, aflată la fila 214
din vol 3 al dosarului de urmărire penală, că această cauză este una
„complexă”, ceea ce justifică solicitarea mea.
Pentru
ca dreptul meu la apărare să fie unul efectiv, solicit admiterea acestei
cereri”.
Având în vedere cererea nou formulată de
către învinuitul Dragnea Liviu-Nicolae, prin apărător ales, printr-o ordonanţă
din data de 05.09.2013, procurorul de caz a respins ca neîntemeiată această
solicitare formulată în cauză privind prorogarea termenului de finalizare a
procedurii de prezentare a materialului de urmărire penală până la sfârşitul lunii septembrie
2013, cu următoarea motivare:
„Cererea
formulată de către înv. Liviu-Nicolae Dragnea este nefondată întrucât o
apreciem ca având un caracter dilatoriu, fiind evidentă tendinţa acestuia de
tergiversare a finalizării procedurii de prezentare a materialului de urmărire
penală în ceea ce îl priveşte.
Printr-o
ordonanţă anterioară învinuitului i-a fost acordat de către procurorul de caz
un număr de 10 zile pentru studierea materialului de urmărire penală în cauză,
respectiv în perioada 19.08 – 30.08.2013. În această perioadă, învinuitul nu
s-a prezentat pentru a studia materialul de urmărire penală întrucât a avut o
problemă familială deosebită, respectiv decesul fratelui său.
Ţinând
cont de această situaţie excepţională, procurorul de caz a mai acordat un număr
de 10 zile pentru studierea materialului de urmărire penală.
În
pofida acestui fapt, învinuitul Liviu-Nicolae Dragnea a acordat un timp relativ
scurt, zilnic vorbind, acestei activităţi judiciare, invocând calitatea sa de
ministru şi viceprim-ministru care l-ar obliga să răspundă responsabilităţilor
sale profesionale dar şi faptul că, în
perioada 09.09.-11.09.2013 este trimis în interes de serviciu într-o vizită
oficială în Suedia, ceea ce ar impune din punctul său de vedere o prorogare a
termenului de finalizare a procedurii de prezentare a materialului de urmărire
penală pentru finalul lunii septembrie 2013.
Ţinând
cont şi de situaţia procesuală a celorlalţi 78 de învinuiţi care aşteaptă o
soluţie pe fond şi care au avut o conduită de netergiversare a procedurii
prezentării materialului de urmărire penală, apreciem ca fiind suficient şi
rezonabil termenul final acordat pentru data de 13.09.2013, fără ca prin
aceasta să fie golit de conţinut dreptul la apărare efectivă invocat de către
învinuitul Liviu-Nicolae Dragnea.
În
atare condiţii, învederăm învinuitului Liviu-Nicolae Dragnea şi apărătorului
său ales faptul că la data de 13.09.2013 procurorul de caz va proceda la
întocmirea procesului – verbal de prezentare a materialului de urmărire
penală.”
În data de 13.09.2013, învinuitul Dragnea
Liviu-Nicolae a solicitat o nouă prelungire a termenului stabilit pentru
finalizarea activităţii de studiere a materialului de urmărire penală, motivat
de numărul mare al volumelor de urmărire penală şi de faptul că activităţile
profesionale de vicepremier l-au pus în imposibilitatea de a aloca mai mult
timp studierii dosarului.
Având în vedere această solicitare şi
luând în considerare motivele invocate, precum şi împrejurarea că învinuitul a
coordonat Comandamentul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă la nivelul
Guvernului României, în raport cu evenimentele create de inundaţiile din
judeţul Galaţi, a fost prelungit termenul până la data de 20.09.2013.
În atare situaţie, prin ordonanţa din
data de 18.09.2013, procurorul de caz a învederat învinuitului Dragnea
Liviu-Nicolae şi apărătorului său ales, faptul că la data de 20.09.2013 se va
proceda la întocmirea procesului – verbal de prezentare a materialului de
urmărire penală (prezenta ordonanţă fiind comunicată acestora cu menţiunea că
reprezintă termen în cunoştinţă pentru învinuit). În ziua antemenţionată
învinuitul a refuzat să se prezinte, invocând, printr-o cerere adresată
procurorului de caz, probleme profesionale de rezolvat în detrimentul
finalizării acestei proceduri judiciare.
Având în vedere cronologia desfăşurării
acestei activităţi de prezentare a materialului de urmărire penală, se
consideră că termenul acordat pentru finalizarea acestei activităţi este unul
rezonabil, astfel încât dreptul la apărare nu a fost golit de conţinut, ci a
avut un caracter efectiv, conduita procesuală a învinuitului Dragnea Liviu-Nicolae
fiind, în mod indiscutabil, una de tergiversare a încheierii acestei proceduri
mai sus menţionate (raportat la atitudinea procesuală a celorlalţi 78
coînvinuiţi se poate face o constatare simplă, respectiv faptul că pentru toţi
ceilalţi 78 de învinuiţi materialul de urmărire penală strâns în cele 84 de
volume a fost prezentat acestora în aproximativ 3 săptămâni, şi anume în
perioada 14.05.2013 – 04.06.2013, în timp ce pentru învinuitul Dragnea
Liviu-Nicolae procedura a început în ziua de 18.06.2013 şi nu s-a încheiat nici
până în prezent, ca urmare a conduitei sale procesuale indiscutabil dilatorii).
* *
*
5. ÎNCADRAREA JURIDICĂ A FAPTELOR SĂVÂRŞITE DE ÎNVINUITUL NICOLAE-LIVIU DRAGNEA
Fapta învinuitului
Nicolae-Liviu Dragnea, care, în calitate de secretar general al PSD, cu ocazia
organizării şi desfăşurării referendumului din 29.07.2012, a uzat de influenţa
şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de
natură electorală necuvenite pentru alianţa politică U.S.L. (îndeplinirea
cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât
cele legale), întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prev. de art.
13 din Legea nr. 78/2000 (cu modificările şi completările ulterioare).
Învinuitul îndeplinea la momentul
săvârşirii faptelor funcţia de secretar general al PSD şi fusese desemnat
coordonator al campaniei electorale, deţinând în această calitate autoritate şi
influenţă în raport cu ceilalţi membri de partid, astfel încât îndeplinea condiţiile
prevăzute de lege pentru a avea calitatea de subiect activ al infracţiunii.
Comunicările transmise în diferite forme
de învinuit persoanelor aflate în subordinea sa în ierarhia de partid cu
privire la conduita pe care urmau să o adopte pe parcursul procesului
electoral, precum şi organizarea şi coordonarea mecanismului descris anterior
reprezintă acte de folosire a autorităţii şi a influenţei cu scopul de obţine
prin mijloace nelegale creşterea prezenţei la vot şi, implicit, validarea
referendumului pentru demiterea preşedintelui, de natură să aducă un beneficiu
politic Uniunii Social Liberale.
Aşa cum am mai arătat, persoanele cărora
le erau adresate aceste mesaje se aflau în sfera de influenţă politică a
învinuitului, împrejurare care rezultă fără nici un dubiu examinând poziţia
acestora în ierarhia de partid, dar şi tonul imperativ al comunicării.
Caracterul necuvenit al folosului rezultă
din modalitatea în care acesta urma să fie obţinut, respectiv prin folosirea
unor practici interzise în mod expres de normele referitoare la desfăşurarea
campaniei electorale, protecţia datelor cu caracter personal şi a
confidenţialităţii votului, exercitarea liberă a votului sau modul de
desfăşurare a procesului de votare.
Faptele descrise au creat urmarea
prevăzută de lege, punând în pericol valorile sociale protejate de norma penală
referitoare la încrederea publică în activitatea desfăşurată de partidele
politice, care presupune lipsa oricăror acte de folosire a influenţei pentru
obţinerea de foloase necuvenite.
În
acest context, este lipsit de relevanţă din perspectiva incriminării din art.
13 din Legea nr. 78/2000 dacă învinuitul a cunoscut sau nu felul concret în
care foloasele nepatrimoniale (voturile alegătorilor) vor fi procurate, neavând
importanţă, aşadar, dacă a ştiut elementele de detaliu ale activităţii
infracţionale săvârşite ulterior de persoanele aflate în sfera sa de influenţă,
în condiţiile în care a acceptat şi a solicitat în mod expres ca folosul
urmărit să fie obţinut prin mijloace nelegale.
Aşa cum a învederat şi Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie în speţa devenită cunoscută drept „Trofeul Calităţii”
(Î.C.C.J., S.p. nr. 176 din 30.01.2012),
„infracţiunea imputată inculpatului este
una de pericol, ceea ce înseamnă că pentru subzistenţa ei nici nu se cere ca
beneficiul urmărit (n.n.: în acest caz, validarea referendumului de către
Curtea Constituţională şi, deci, demiterea Preşedintelui României) să se şi fi realizat în fapt”. Aşadar,
este nesemnificativ pentru existenţa infracţiunii dacă în final aceste foloase
au fost obţinute sau nu, întrucât infracţiunea s-a consumat în momentul în care
învinuitul şi-a folosit influenţa şi autoritatea în scopul de obţine pentru
Uniunea Social Liberală un folos necuvenit.
Sub aspectul laturii subiective, învinuitul
a acţionat cu intenţie directă, având reprezentarea urmării produse prin
faptele sale şi urmărind producerea acestui rezultat.
În
atare situaţie, acuzarea consideră că sunt întrunite elementele constitutive
ale infracţiunii prevăzute de art. 13 din Legea nr. 78/2000 (cu modificările şi
completările ulterioare), atât în privinţa laturii obiective cât şi a celei
subiective, iar congruenţa acestora în probatoriul administrat conduce la
faptul că activitatea infracţională săvârşită de învinuitul Nicolae-Liviu
Dragnea se circumscrie tiparului stabilit de norma incriminatoare.
În cauză a fost reţinută forma simplă a
infracţiunii, apreciindu-se că întreaga activitate descrisă în situaţia de fapt
se circumscrie unei activităţi unice de folosire a influenţei şi autorităţii,
în baza aceleiaşi rezoluţii, iar întinderea în timp a acestei activităţi este o
consecinţă naturală a modului în care a fost conceput planul infracţional, fără
a fi de natură să influenţeze caracterul unitar al infracţiunii.
* *
*
6. ALTE SOLUŢII ÎN PRIVINŢA ÎNVINUITULUI NICOLAE-LIVIU DRAGNEA
Relativ la celelalte
infracţiuni reţinute în sarcina înv. Nicolae-Liviu Dragnea, respectiv art. 323
pct. 1 din C.p., art. 25 C.p. rap. la art. 53 pct. 1 din Legea nr. 3/2000 şi
art. 25 C.p. rap. la art. 54 pct. 1 din Legea nr. 3/2000, apreciem că probele
strânse în cauză nu sunt suficiente şi convingătoare pentru a justifica, în
privinţa lor, emiterea unui act de inculpare în cauză, motiv pentru care se va
dispune scoaterea de sub urmărire penală a înv. Nicolae-Liviu Dragnea raportat
la acest fapte penale.