miercuri, 21 octombrie 2020

Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a transmis un mesaj către românii din Statele Unite ale Americii să ia în considerare votul prin corespondenţă şi să se înregistreze în acest sens, adăugând că vor fi organizate secţii de votare pe teritoriul SUA pentru alegerile parlamentare programate la 6 decembrie

 "Mă adresez dumneavoastră de la Ambasada României la Washington, în timpul scurtei vizite pe care o realizez în Statele Unite, în aceste zile, la invitaţia secretarului de stat american Mike Pompeo. Aş vrea să ştiţi că discuţia pe care tocmai am avut-o ieri cu secretarul de stat Pompeo mi-a reconfirmat sentimentul de încredere faţă de modul în care partenerii noştri americani preţuiesc relaţia de Parteneriat Strategic veritabil dintre România şi Statele Unite", a arătat Bogdan Aurescu.

El a vorbit de organizarea unor secţii de votare pe teritoriul SUA şi a subliniat şi opţiunea votului prin corespondenţă.

"Alături de Ambasadă şi de consulatele noastre şi în coordonare cu autorităţile federale şi locale, vom organiza secţii de votare pe teritoriul Statelor Unite, iar acestea vor fi anunţate în curând. Există, însă, posibilitatea mult mai accesibilă de a vota prin corespondenţă şi vă încurajez să luaţi în considerare această opţiune, care vă permite exercitarea dreptului de vot în cel mai sigur, eficient şi confortabil mod, fără deplasări la distanţe mari şi fără pericolul de expunere la riscuri epidemice", a arătat Aurescu.

Potrivit portalului dedicat votului la Parlamentare, pentru românii ce au domiciliul sau reşedinţa în străinătate, https://www.votstrainatate.ro/ până miercuri, la ora 15,00, aproape 33.000 de persoane s-au înregistrat pentru a vota prin corespondenţă. Termenul limită pentru înscrierea la votul prin corespondenţă este 22 octombrie.

marți, 18 decembrie 2018

Mărturie incendiară după 29 de ani de la Revoluţia din 1989: „Vasile Milea a fost împuşcat”

Timp de 29 de ani, lumea a ştiut varianta oficială a morţii lui Vasile Milea, fostul ministru al Apărării înainte de 1989: sinucidere. La aproape trei decenii distanţă de la Revoluţia din 1989, site-ul realitatea.net a obținut o mărturie fără echivoc, care răstoarnă tot. Fostul procuror militar Dan Voinea, care s-a ocupat de Dosarul Revoluției, a acceptat să vorbească: „Vasile Milea a fost împuşcat”. Dovezile şi spre cine converg bănuielile, în interviul de mai jos! După aproape 30 de ani de la Revoluţia din 1989, a sosit vremea ca oamenii să afle lucruri ascunse sau despre care nu s-a vorbit niciodată în mod oficial.
www.realitatea.net a reuşit să obţină o mărturie incendiară despre moartea fostului ministru al Apărării, Vasile Milea, decedat pe 22 decembrie 1989. Sau, aşa cum scrie în Dosarul nr. 68/P/1990, despre „moartea violentă a Generalului Colonel Vasile Milea”.Dan Voinea (68 de ani), cel care a întocmit rechizitoriul pentru controversatul proces al lui Nicolae Ceaușescu și al Elenei Ceaușescu, cel care apoi a asistat la moartea celor doi şi cel care, ulterior, a instrumentat Dosarul Revoluţiei a acceptat să vorbească şi să ofere informaţii din Dosarul Vasile Milea, altfel ascunse publicului.Totodată, Dan Voinea a indicat şi persoana spre care converg toate bănuielile ca fiind asasinul fostului ministru al Apărării.Mai mult decât atât, fostul procuror militar a dezvăluit un lucru şocant, necunoscut opiniei publice. Deşi a fost împuşcat în sediul CC al PCR, actualmente sediul MAI, Vasile Milea a mai trăit câteva ore şi a murit la Spitalul Elias. Iar motivul şi modul în care a murit Milea vor oripila opinia publică. Potrivit dezvăluirilor făcute de Dan Voinea pentru realitatea.net, asupra lui Milea, care încă mai trăia, nu s-a intervenit chirurgical la Spitalul Elias, întrucât „au anunţat la TVR că s-a sinucis, deci trebuia să rămână mort”
Practic, Vasile Milea ar fi fost lăsat să moară la Spitalul Elias, iar decesul s-ar fi petrecut după ce s-a scurs o cantitate importantă de sânge din corpul lui. Cine a dat ordinul să nu se intervină chirurgical? Anchetatorii îl bănuiesc pe fostul general Victor Atanasie Stănculescu, potrivit declaraţiei lui Dan Voinea. Interviul amplu cu Dan Voinea va fi publicat peste câteva zile. Astăzi publicăm porţiunea referitoare la Vasile Milea.
Varianta oficială, din 1989 şi din anii ’90: „Vasile Milea s-a sinucis”
Scurt istoric, pentru înţelegerea faptelor.
În dimineaţa zilei de 22 decembrie 1989, Nicolae Ceauşescu, aflat în sediul Comitetului Central al Partidului Comunist Român, îşi trăia ultimele ore în Bucureşti, înainte să fugă cu elicopterul.Tot atunci, şi tot în sediul fostului CC al PCR, mai precis la etajul 6, în încăperea 621, s-a petrecut o crimă, conform interviului pe care realitatea.net îl publică mai jos. Conform versiunii oficiale, o sinucidere.Dimineaţa, la TVR, George Marinescu, fostul prezentator al Telejurnalului, anunţa cu o voce gravă: „Informăm că ministrul forţelor armate a acţionat ca trădător împotriva independenţei şi suveranităţii României şi, dându-şi seama că este descoperit, s-a sinucis”.Aceasta a fost varianta oficială din 1989. Confom acestei teorii, Vasile Milea s-ar fi împuşcat în inimă, unul dintre argumente fiind acela că a refuzat să tragă în oameni în noaptea de 21 decembrie 1989, aşa cum îi ceruse Nicolae Ceauşescu şi, în aceste condiţii, se temea pentru viaţa lui.
Există, însă, şi mărturii care susţin că Milea ar fi fost unul dintre cei care ar fi condus, iniţial, reprimarea protestelor. Nici în anii ’90 nu s-a schimbat nimic: dosarul morţii lui Vasile Milea a fost clasat şi soluţionat cu verdictul de sinucidere. Totuşi, nu puţine au fost vocile care susţineau contrariul, anume că Milea a fost omorât.În 2004, dosarul a fost redeschis. În perioada 2005-2007, Dosarul Milea a căpătat consistenţă, în urma anchetelor coordonate de Dan Voinea şi prin ridicarea unor documente-cheie de la instituţiile spitaliceşti, unde a fost internat şi apoi autopsiat Vasile Milea în decembrie 1989.
Dan Voinea a instrumentat Dosarul Revoluţiei până în 2007. În acel an, Curtea Constituţională a decis predarea dosarului către Secţia Civilă din Parchetul General. „Ancheta in Dosarul Revolutiei nu a putut fi finalizata, pentru ca, in urma deciziei din iunie 2007 a Curtii Constitutionale, procurorii militari au fost obligati sa predea dosarele in care erau implicati militari si civili, iar acestea sa fie lucrate de procurori civili”, a explicat Teodor Mărieş, preşedintele Asociaţiei 21 Decembrie 1989.Derulând pe repede înainte, peste alţi 8 ani, în octombrie 2015, s-a dispus clasarea dosarului, care a fost redeschis câteva luni mai târziu, în aprilie 2016.În prezent, dosarul este „în lucru la Secția parchetelor militare”, potrivit răspunsului primit de realitatea.net de la PICCJ.
INTERVIUL CU DAN VOINEA DESPRE MOARTEA LUI VASILE MILEA
Generalul Dan Voinea a acceptat să vorbească amplu pentru site-ul Realitatea şi să ofere detalii în premieră.Interviul nu fost realizat în studiourile unei televiziuni, unde luminile şi camerele de filmat pot inhiba sau pot induce o stare de disconfort intervievatului, ci într-o atmosferă relaxată, pentru ca bărbatul în vârstă de 68 de ani să se deschidă. Locaţia aleasă pentru interviu a fost istorică: Piaţa Universităţii, acolo unde în 1989 era restaurantul Dunărea. Practic, locul unde s-a format baricada de la Intercontinental în noaptea de 21 decembrie 1989.
Afirmaţia care spulberă misterul, după 29 de ani: „Vasile Milea a fost împuşcat”
– Domnule Dan Voinea, care a fost povestea cu Vasile Milea? Sinucidere sau crima?
– Milea a fost omorat. A fost impuscat. Deci, cu Milea, lucrurile au stat cam asa. Milea a fost acuzat de Ceausescu ca nu executa… ca nu trage la Timisoara. Asta a fost primul conflict cu Ceausescu.
Pe 22, la ora 10:00, a fost impuscat Milea. A anuntat Ceausescu ca s-a impuscat tradatorul. Am aflat de la ofiterul care era la cabinetul 2, la Elena Ceausescu, un maior de Securitate de la Directia 5, care a declarat ca a venit la un moment dat Corneliu Parcalabescu, care era seful Garzilor Patriotice pe tara si avea biroul in Comitetul Central, la etajul 6.Si a anuntat-o (n.r. Corneliu Parcalabescu pe Elena Ceausescu) ca s-a rezolvat, Milea este impuscat, este mort. Si atunci, Ceauseasca i-a dat ordin maiorului sa il gaseasca pe Ilie Ceausescu. Si zice, domne’, m-am dus si l-am gasit pe Ilie Ceausescu, i-am raportat ca il cheama tovarasa la cabinet si, in timp ce ma indreptam cu Ilie spre Cabinetul 2, ea nu a mai avut rabdare, a iesit in tocul usii si a strigat la el: „Bine, Ilie, cum ne-am inteles aseara? Gata, esti ministrul Apararii de acum. Du-te si imbraca-te militar!”. Si Ilie se duce, se imbraca militar si preia comanda Ministerului Apararii. El a dat ordin sa se intoarca tancurile in unitati, ca se urcasera civilii pe ele si le puteau folosi impotriva lor.
Dezvăluire: Vasile Milea nu a murit în sediul CC al PCR, unde a fost împuşcat, ci la Spitalul Elias, unde nu s-a intervenit chirurgical. Bănuiala anchetatorilor, conform lui Dan Voinea: ordinul ar fi venit de la Victor Atanasie Stănculescu.
Explicaţia: „Au anunţat pe post că s-a sinucis trădătorul Milea, deci trebuia să rămână mort”
– Bun, dar cum a murit Vasile Milea?

– Milea a fost impuscat la ora 10:00 si a fost dus la Spitalul Elias. La Spitalul Elias, eu m-am dus si am ridicat foaia de observatie clinica. Cand am citit foaia de observatie clinica, am vazut ca scria acolo ca ora decesului este 15:00. Si l-am intrebat pe doctorul care chiar scrisese foaia de observatie: spuneti-mi, l-au adus in viata? Da. Pai, si de ce nu l-ati operat? Pai, a dat ordin un general, noi il banuim pe Stanculescu: „Nu interveniti chirurgical pana nu va ordon eu”. Spitalul Elias era atunci in subordinea Ministerului Apararii.Ce s-a intamplat… Ceausescu spusese ca tradatorul Milea s-a sinucis. Si trebuia sa moara, nu trebuia sa il mai invie cineva.
– Deci Vasile Milea nu murise atunci cand au anuntat la TVR ca s-a sinucis…
– Da… Pe urma, hai sa vedem cine l-a impuscat.
„Corneliu Pârcălăbescu, şeful Garzilor Patriotice, a primit ordinul să îl lichideze pe Milea”
Si am aflat ca avea un fel de ordonanta, un ofiter. Care a spus, zice, domne’, mi-a lasat mapa in care avea si pistolul, ca el se duce sa dea un telefon la Predeal, ca plecase fata lui. Era o cabana a Armatei, unde erau nevasta lui Milea si nevasta lui Gusa. Fata lui Milea plecase cu cele doua fetite ale ei acolo, la cabana, pe perioada evenimentelor. Si Milea voia sa stie daca a ajuns si este in regula.Si s-a dus in biroul lui Parcalabescu, fara sa stie ca asta primise ordin sa il lichideze. Acum, de ce era el la etajul 6? Pentru ca acolo era Sectia Militara a Comitetului Central, condusa de generalul Coman, cel care a fost la Timisoara. Si s-a dus la Parcalabescu sa dea telefon.
Parcalabescu a zis „Am inteles, sa traiti” si tot Parcalabescu le-a ordonat tuturor subordonatilor sa paraseasca birourile alaturate in care erau. Au fost audiati toti si au spus ca au primit ordin de la Parcalabescu sa iasa din birouri si sa stea pe hol, ca ministrul vorbeste la telefon si se auzea dintr-un birou in altul.Si aia s-au conformat, au iesit si apoi s-a auzit o impuscatura. A iesit Parcalabescu: „S-a impuscat Milea”. Numai ca pistolul cu care s-a tras nu era al lui Milea, ca Milea, daca se impusca, se impusca cu pistolul lui, dar il lasase la ordonanta. Milea a fost impuscat cu pistolul unui subordonat al lui Parcalabescu, il chema Tufan. Si, atunci, Parcalabescu s-a dus imediat sa ii spuna lui Tovarasa, pentru ca el fusese adus de ea, era unul dintre preferatii Elenei Ceausescu.
– Sotia lui Vasile Milea ce a spus cand a fost audiata?
– Sotia lui Milea a confirmat. Zice: domne’, a sunat la Predeal, a vorbit cu mine la telefon, i-am spus ca fetele sunt bine, ca au ajuns cu bine si, in timp ce vorbeam la telefon, s-a auzit o impuscatura si el nu a mai vorbit. Dupa aceea, cineva a intrat pe fir si a zis „Aici se trage, tovarasa Milea”. Dar pe 22, la ora 10:00, nu se tragea nicaieri.
Nota redacţiei: sursele realitatea.net confirmă spusele lui Dan Voinea. Conform mărturiilor, soţia lui Vasile Milea a auzit în telefon o respiraţie grea, pe care a recunoscut-o ca fiind a soţului ei. Apoi a rostit următoarele cuvinte: „Val, tu eşti?”, însă nu i s-a răspuns. Soţia lui Milea a auzit apoi în telefon zgomote şi bubuituri, ca şi când s-ar fi luptat cineva în camera lui Vasile Milea, după care a auzit o împuşcătură. Câteva secunde mai târziu, o voce i-a spus: „doamnă, staţi liniştită, nu s-a întâmplat nimic, aceste zgomote s-au auzit din stradă”, apoi i s-a închis telefonul.
Dezvăluiri: cum argumentează Dan Voinea că Vasile Milea nu s-a sinucis, ci a fost împuşcat– Si apoi?
– Apoi, femeia a fost la autopsie si i-a luat inima.
Autopsia a facut-o doctorul Schiopu, un medic legist bun, care a constatat ca glontul nu a trecut prin inima, deci impuscatura nu a fost mortala. De aceea Milea a mai trait. El a murit prin hemoragie (n.r. adică Vasile Milea a murit după ce i s-ar fi scurs tot sângele). Iar in actul medico-legal s-a consemnat ca nu sunt factori suplimentari ai impuscarii. La un sinucigas, cu arma de foc, raman factori suplimentari ai impuscarii. Adica, atunci cand pleaca glontul din arma, daca tii arma apropiata, pleaca si gaze care lasa urme de arsura, si praf, si pulbere. Si alea trebuie sa le gasesti pe imbracaminte, pe piele. Deci, la mai putin de un metru, trebuie sa gasesti factorii suplimentari. Daca nu gasesti factorii suplimentari, inseamna ca nu este sinucidere, l-a impuscat cineva. M-ati inteles? Actul medical este un act stiintific, care confirma ca nu s-a sinucis. Pe langa ce v-am spus, ca pistolul nu era al lui, si asa mai departe.Nota redacţiei: sursele consultate de realitatea.net susţin că Dan Voinea are dreptate şi în acest caz. Astfel, s-a constatat „lipsa factorilor suplimentari ai împuşcăturii la nivelul spaţiului interdigital index-police, care teoretic trebuiau să fie în ipoteza sinuciderii”.
Totodată, există o neconcordanţă şi în privinţa locului unde a stat Vasile Milea când a fost împuşcat. Martorii au susţinut că ministrul a fost găsit întins pe canapea, numai că în biroul 621 de la CC mai exista şi un scaun, pe care se presupune că ar fi stat Milea în momentul împuşcăturii, scaun pe al cărui spătar era urma unui glonţ, conform fotografiilor realizate ulterior.– Ce a urmat?
– Doamna Milea ne-a mai povestit un episod. Inainte de decembrie 1989, Milea a fost intr-o misiune in China. Si atunci, in China, un general care se ocupa de el i-a pus o caseta cu evenimentele din Piata Tianmen, pentru ca primii care s-au ridicat impotriva comunismului au fost chinezii, in martie 1989. Si a luat o copie dupa caseta aia, obisnuia sa i-o arate seara si se uita si plangea: „Sa nu ajungem si noi sa ne impuscam copiii”. Asta a povestit doamna Milea, sunt consemnate aceste declaratii. A fost audiata de trei ori.
– Deci, inca o data, dansa era la telefon cu sotul ei si…
– Si in timp ce vorbea, s-a auzit o impuscatura, el nu a mai vorbit, ea nu l-a mai auzit si o voce a intrat pe fir si a zis „Aici se trage, tovarasa”. Milea a fost omorat pentru ca asa a vrut dictatorul. Au anuntat ca s-a sinucis tradatorul Milea, deci trebuia sa ramana mort, nu puteau sa-l invie. Spitalul fiind al MApN-ului…
„Ordinul execuţiei lui Vasile Milea a venit de la Elena Ceauşescu. Discuţia şi aranjamentul au fost între Ceauşeasca şi Pârcălăbescu”
– Bun, dar am o intrebare: ordinul a venit de la Elena Ceausescu sau de la Nicolae Ceausescu?
– De la Elena Ceausescu. Cum arata probele de la Dosar, discutia si aranjamentul au fost intre Ceauseasca si Parcalabescu.
– Ce v-a spus Parcalabescu atunci cand l-ati audiat?
– Parcalabescu a murit inainte de a avea noi toate probele despre care v-am spus. Era si in varsta, n-am mai apucat…
– Cat timp s-a crezut ca Vasile Milea s-a sinucis?
– Pai, se mai crede si acum ca s-a sinucis, pentru ca… Atat timp cat aceste dosare stau acolo, in arhivele institutiei, ale Parchetului… Daca ar fi publice, dumneavoastra nu ati mai sta de vorba cu mine, ati cere Dosarul si ati vedea ce este acolo.
„Vasile Milea, mai întâi degradat, apoi executat”. Există fotografii cu epoleţii pe biroul lui Pârcălăbescu
– In Dosarul Revolutiei sunt fotografii legate de moartea lui Milea?
– Da. In Dosarul lui Milea sunt niste fotografii facute de un tanar care era fotograf la Mecanica Fina si care apoi a fost arestat ca terorist. Muncitorii, cand au iesit din fabrica in 22 decembrie, l-au luat: „Hai sa ne faci poze si noua, ca suntem cu pancarte”. Si omul le facea poze, nu stiu ce, si a intrat in CC.Iar in Comitetul Central a continuat sa faca poze si schimb de poze si de casete cu ziaristul englez Ian Henry Perry, care ulterior a cazut cu avionul. De aia au tras in avion, ca ala a plecat cu un sac de casete.Iar pe acest tanar fotograf l-am gasit arestat ca terorist la Politia Capitalei si l-am pus noi in libertate.Revenind, in Dosarul lui Milea sunt niste poze interesante. Acel tanar fotograf a ajuns si el la etajul 6 al Comitetului Central si pe biroul lui Parcalabescu erau epoletii generalului Milea. Sunt fotografiati. Inseamna ca, inainte de a-l impusca, l-au degradat.
– Nu puteau sa il impuste si apoi sa ii ia epoletii?
– Cand l-au dus la spital, l-au dus fara grad. Ce se întâmplă… De regula, cand se faceau executii in timpul comunismului, te degrada si apoi te executa. Si epoletii lui Milea sunt fotografiati de acel tanar, care a pastrat filmele.
Răspunsul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la solicitarea realitatea.net: „Dosarul Vasile Milea este in lucru la Sectia parchetelor militare”
Pentru a informa cititorii în privinţa stadiului în care se află Dosarul morţii lui Vasile Milea, realitatea.net a solicitat şi a primit, în luna octombrie, punctul de vedere al PICCJ.„La data de 18 octombrie 2010, procurorii militari au dispus prin ordonanță neînceperea urmăririi penale în dosarul cunoscut generic sub denumirea de „Dosarul Revoluţiei”, reînregistrat ulterior, iar la data de 14 octombrie 2015 procurorii militari au dispus în acesta din urmă clasarea. Menționăm că la data de 5 aprilie 2016, prim-adjunctul procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus prin ordonanță infirmarea ordonanţei de clasare din data de 14 octombrie 2015 a Secţiei parchetelor militare şi redeschiderea urmăririi penale în cauză” a fost răspunsul PICCJ, cu privire la situaţia Dosarului Revoluţiei, la solicitarea realitatea.net.Cât despre stadiul de soluţionare a Dosarului morţii lui Vasile Milea, răspunsul PICCJ a fost sec: „Cauza la care faceți referire la ultimul punct al solicitării este conexată la dosarul menționat mai sus, aflat în prezent în lucru la Secția parchetelor militare”.
Cine a fost Vasile Milea
Născut la Lereşti în 1927, Vasile Milea a fost şef al Marelui Stat Major al Armatei Române (1980-1985) şi ministru al Apărării Naţionale (1985-1989).
Conform mărturiilor, iniţial, generalul Vasile Milea ar fi fost unul dintre cei care au executat ordinele de reprimare a protestatarilor. Apoi, ar fi refuzat să mai execute ordinele primite de la Nicolae Ceauşescu, fapt ce a stârnit mânia dictatorului.În dimineaţa zilei de 22 decembrie 1989, Nicolae Ceauşescu a convocat de urgenţă o şedinţă a Comitetului Politic Executiv, în care principalul vizat a fost generalul Milea. Fostul şef al Securităţii, Iulian Vlad, a povestit că Nicolae Ceauşescu l-a străpuns cu privirea pe ministrul Apărării, căruia i-a reproşat pe un ton extrem de dur că nu i-a ascultat ordinele şi că nu a scos în stradă unităţile militare pentru a reprima revolta. După întâlnirea cu Nicolae Ceauşescu, Vasile Milea nu ar mai fi rezistat presiunii şi s-ar fi sinucis în sediul Comitetului Central al PCR, la etajul 6, camera 621, conform versiunii oficiale. Milea şi-ar fi tras un glonţ în inimă, glonţ care însă, conform mărturiilor, nu i-a străpuns inima. Generalul Vasile Milea a fost înmormântat cu onoruri militare la 30 decembrie 1989, în faţa bisericii din comuna natală Lereşti. Inima sa a fost pusă într-un borcan cu formol, îngropat şi el în criptă.
Rămăşiţele lui Vasile Milea au fost deshumate în mai 2005, în prezenţa unei echipe de procurori militari şi a directorului Institutului National de Medicină Legală, în cadrul cercetărilor efectuate în Dosarul Revoluţiei.

joi, 2 februarie 2017

Dovada clara ca DNA este instrument de politie politica - va prezentam dosarul eminamente politic fabricat de DNA unui lider politic (cei care sufera de de inima nu trebuie sa citeasca!...)



                                                                             
                      MINISTERUL PUBLIC                                                        
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie               
    DIRECŢIA NAŢIONALĂ ANTICORUPŢIE
               Secţia de combatere a corupţiei                             
                        Dosar nr. 280/P/2012
                       Operator date nr.4472 

 Verificat sub aspectul
 legalităţii şi temeiniciei
 conform art.264 alin.3 C.pr.pen
 şi art. 222 al. 1 din OUG 43/2002
 PROCUROR ŞEF DIRECȚIE
 Laura Codruța Kovesi


R E C H I Z I T O R I U
27 septembrie 2013



LUCIAN PAPICI – procuror şef al Secţiei de combatere a corupţiei din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie;

Examinând actele de urmărire penală administrate în dosarul cu numărul de mai sus, privind pe:

Ø   Învinuitul NICOLAE-LIVIU DRAGNEA, cercetat în stare de libertate pentru săvârşirea infracţiunilor prev. şi ped. de art. art. 13 din Legea nr. 78/2000 (cu modificările şi completările ulterioare), art. 323 pct. 1 din C.p., art. 25 C.p. rap. la art. 53 pct. 1 din Legea nr. 3/2000 şi art. 25 C.p. rap. la art. 54 pct. 1 din Legea nr. 3/2000, totul cu aplic. art. 33 lit. a C.p.;
Ø   Învinuita PREDUŢ SIMONA-CRISTINA, cercetată în stare de libertate pentru săvârșirea infracțiunii prev. şi ped. de art. 55 alin. 1 din Legea nr. 3/2000 și art. 26 C.p. rap. la art. 55 pct. 1 din Legea nr. 3/2000 cu aplic. disp. art. 33 lit. a C.p.;
Ø   Învinuitul PREDUŢ MARIUS-MARINEL, cercetat în stare de libertate pentru săvârșirea infracțiunii prev. şi ped. de art. 55 alin. 1 din Legea nr. 3/2000 și art. 26 C.p. rap. la art. 55 pct. 1 din Legea nr. 3/2000, cu aplic. disp. art. 33 lit. a C.p.;
Ø   Învinuita BABA CONSTANTINA, cercetată în stare de libertate pentru săvârșirea infracțiunii prev. şi ped. de art. 25 C.p. rap. la art. 55 alin. 1 din Legea nr. 3/2000;
Ø   Învinuitul DIŢĂ COSTINEL-LEONTIN, cercetat în stare de libertate pentru săvârșirea infracţiunii prev. şi ped. de art. 25 C.p. rap. la art. 55 alin. 1 din Legea nr. 3/2000;
Ø   Învinuitul COANDĂ NICOLAE, cercetat în stare de libertate pentru săvârșirea infracţiunii prev. şi ped. de art. 26 C.p. rap. la art. 55 alin. 1 din Legea nr. 3/2000;
Ø   Învinuitul FLORESCU MARIN, cercetat în stare de libertate pentru săvârșirea infracţiunii prev. şi ped. de art. 26 C.p. rap. la art. 55 alin. 1 din Legea nr. 3/2000;
Ø   Învinuitul RARIŢĂ ION, cercetat în stare de libertate pentru săvârșirea infracţiunii prev. şi ped. de art. 26 C.p. rap. la art. 55 alin. 1 din Legea nr. 3/2000;
Ø   Învinuita TRIŢĂ CONSTANŢA, cercetată în stare de libertate pentru săvârșirea infracţiunii prev. şi ped. de art. 26 C.p. rap. la art. 55 alin. 1 din Legea nr. 3/2000;
Ø   Învinuita VIŞAN MARIOARA , cercetată în stare de libertate pentru săvârșirea infracţiunii prev. şi ped. de art. 26 C.p. rap. la art. 55 alin. 1 din Legea nr. 3/2000;
Ø   Învinuitul BEZNEA ION , cercetat în stare de libertate pentru săvârșirea infracţiunii prev. şi ped. de art. 26 C.p. rap. la art. 55 alin. 1 din Legea nr. 3/2000;
Ø   Învinuitul MARIOARA ADRIAN, cercetat în stare de libertate pentru săvârșirea infracţiunii prev. şi ped. de art. 26 C.p. rap. la art. 55 alin. 1 din Legea nr. 3/2000
Ø   Învinuitul CULCEA VICTOR, cercetat în stare de libertate pentru săvârșirea infracţiunii prev. şi ped. de art. 26 C.p. rap. la art. 55 alin. 1 din Legea nr. 3/2000;
Ø   Învinuita STOICEA LUMINIŢA-ELENA, cercetat în stare de libertate pentru săvârșirea infracţiunii prev. şi ped. de art. 26 C.p. rap. la art. 55 alin. 1 din Legea nr. 3/2000
Ø   Învinuita BARBU TEODORA-RAMONA, cercetată în stare de libertate pentru săvârșirea infracţiunii prev. şi ped. de art. 26 C.p. rap. la art. 55 alin. 1 din Legea nr. 3/2000;
Ø   Învinuitul ZAMFIR MARIN-MARIUS, cercetat în stare de libertate pentru săvârșirea infracţiunii prev. şi ped. de art. 26 C.p. rap. la art. 55 alin. 1 din Legea nr. 3/2000;
Ø   Învinuitul BĂLĂNESCU GEORGE-TIBERIU, cercetat în stare de libertate pentru săvârșirea infracţiunii prev. şi ped. de art. 26 C.p. rap. la art. 55 alin. 1 din Legea nr. 3/2000;
Ø   Învinuitul IONESCU ION, cercetat în stare de libertate pentru săvârșirea infracţiunii prev. şi ped. de art. 26 C.p. rap. la art. 55 alin. 1 din Legea nr. 3/2000;
Ø   Învinuitul ULMEANU IULIAN, cercetat în stare de libertate pentru săvârșirea infracţiunii prev. şi ped. de art. 26 C.p. rap. la art. 55 alin. 1 din Legea nr. 3/2000;
Ø   Învinuita RAICU ANGELICA, cercetată în stare de libertate pentru săvârșirea infracţiunii prev. şi ped. de art. 26 C.p. rap. la art. 55 alin. 1 din Legea nr. 3/2000;
Ø   Învinuita COJOACĂ EUGENIA, cercetată în stare de libertate pentru săvârșirea infracţiunii prev. şi ped. de art. 26 C.p. rap. la art. 55 alin. 1 din Legea nr. 3/2000;
Ø   Învinuita CRISTEA DORIANA, cercetată în stare de libertate pentru săvârșirea infracţiunii prev. şi ped. de art. 26 C.p. rap. la art. 55 alin. 1 din Legea nr. 3/2000
Ø   Învinuita APOSTU LUCREŢIA MIRELA, cercetată în stare de libertate pentru săvârșirea infracţiunii prev. şi ped. de art. 26 C.p. rap. la art. 55 alin. 1 din Legea nr. 3/2000;
Ø   Învinuitul CURCAN CONSTANTIN , cercetat în stare de libertate pentru săvârșirea infracţiunii prev. şi ped. de art. 26 C.p. rap. la art. 55 alin. 1 din Legea nr. 3/2000;
Ø   Învinuita FLOREA MARIANA , cercetat în stare de libertate pentru săvârșirea infracţiunii prev. şi ped. de art. 26 C.p. rap. la art. 55 alin. 1 din Legea nr. 3/2000
Ø   Învinuitul RUSU DĂNUŢ , cercetat în stare de libertate pentru săvârșirea infracţiunii prev. şi ped. de art. 26 C.p. rap. la art. 55 alin. 1 din Legea nr. 3/2000;
Ø   Învinuitul ENE VASILICĂ , cercetat în stare de libertate pentru săvârșirea infracţiunii prev. şi ped. de art. 26 C.p. rap. la art. 55 alin. 1 din Legea nr. 3/2000;
Ø   Învinuitul NEDELEA DORINEL, cercetat în stare de libertate pentru săvârșirea infracţiunii prev. şi ped. de art. 26 C.p. rap. la art. 55 alin. 1 din Legea nr. 3/2000;
Ø   Învinuitul MĂRUNŢELU AUREL, cercetat în stare de libertate pentru săvârșirea infracţiunii prev. şi ped. de art. 26 C.p. rap. la art. 55 alin. 1 din Legea nr. 3/2000;
Ø   Învinuitul PÂRVA ION cercetat în stare de libertate pentru săvârșirea infracţiunii prev. şi ped. de art. 26 C.p. rap. la art. 55 alin. 1 din Legea nr. 3/2000;
Ø   Învinuitul DUMITRACHE ION cercetat în stare de libertate pentru săvârșirea infracţiunii prev. şi ped. de art. 26 C.p. rap. la art. 55 alin. 1 din Legea nr. 3/2000;
Ø   Învinuitul PIELEANU ION, cercetat în stare de libertate pentru săvârșirea infracţiunii prev. şi ped. de art. 26 C.p. rap. la art. 55 alin. 1 din Legea nr. 3/2000;
Ø   Învinuitul POROSCHIANU MARIN cercetat în stare de libertate pentru săvârșirea infracţiunii prev. şi ped. de art. 26 C.p. rap. la art. 55 alin. 1 din Legea nr. 3/2000;
Ø   Învinuitul DINU NICUŞOR SORIN, cercetat în stare de libertate pentru săvârșirea infracţiunii prev. şi ped. de art. 26 C.p. rap. la art. 55 alin. 1 din Legea nr. 3/2000;
Ø   Învinuitul TRIFU NICOLAE, cercetat în stare de libertate pentru săvârșirea infracţiunii prev. şi ped. de art. 26 C.p. rap. la art. 55 alin. 1 din Legea nr. 3/2000;
Ø   Învinuita MITRAN DORINA cercetată în stare de libertate pentru săvârșirea infracţiunii prev. şi ped. de art. 26 C.p. rap. la art. 55 alin. 1 din Legea nr. 3/2000;
Ø   Învinuita CIUPERCĂ CRISTINA, cercetată în stare de libertate pentru săvârșirea infracţiunii prev. şi ped. de art. 26 C.p. rap. la art. 55 alin. 1 din Legea nr. 3/2000;
Ø   Făptuitoarea VÎLCAN MIHAELA, cu privire la care au fost efectuate cercetări sub aspectul săvârșirii infracţiunii prev. şi ped. de art. 26 C.p. rap. la art. 55 alin. 1 din Legea nr. 3/2000;
Ø   Învinuitul RĂBOJ DANIEL, cercetat în stare de libertate pentru săvârșirea infracţiunii prev. şi ped. de art. 255 pct. 1 C.p. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 (cu modificările şi completările ulterioare);
Ø   Învinuitul MITROI MARIN, cercetat în stare de libertate pentru săvârșirea infracțiunilor prev. şi ped. de art. 254 pct. 1 C.p. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 (cu modificările şi completările ulterioare), art. 26 C.p. rap. la art. 55 pct. 1 din Legea nr. 3/2000, cu aplic. art. 33 lit. a C.p.;
Ø   Învinuita FILIP ALINA-FLORINA , cercetată în stare de libertate pentru săvârșirea infracțiunii prev. şi ped. de art. 26 C.p. rap. la art. 55 alin. 1 din Legea nr. 3/2000;
Ø   Învinuitul BARBU NICUŞOR , cercetat în stare de libertate pentru săvârșirea infracțiunii prev. şi ped. de art. 26 C.p. rap. la art. 55 alin. 1 din Legea nr. 3/2000;
Ø   Învinuitul FERĂŞTEANU ION-DOREL, cercetat în stare de libertate pentru săvârșirea infracțiunii prev. şi ped. de art. 26 C.p. rap. la art. 55 alin. 1 din Legea nr. 3/2000;
Ø   Învinuitul VÎLCAN TUDOR-DOREL, cercetat în stare de libertate pentru săvârșirea infracțiunii prev. şi ped. de art. 26 C.p. rap. la art. 55 alin. 1 din Legea nr. 3/2000
Ø   Învinuitul STEMATE MARIN, cercetat în stare de libertate pentru săvârșirea infracțiunii prev. şi ped. de art. 26 C.p. rap. la art. 55 alin. 1 din Legea nr. 3/2000;
Ø   Învinuitul PARTOCICĂ COSTICĂ, cercetat în stare de libertate pentru săvârșirea infracțiunii prev. şi ped. de art. 26 C.p. rap. la art. 55 alin. 1 din Legea nr. 3/2000;
Ø   Învinuitul MIHAI ION, cercetat în stare de libertate pentru săvârșirea infracțiunii prev. şi ped. de art. 26 C.p. rap. la art. 55 alin. 1 din Legea nr. 3/2000;
Ø   Învinuita MATEI DANIELA, cercetată în stare de libertate pentru săvârșirea infracțiunii prev. şi ped. de art. 26 C.p. rap. la art. 55 alin. 1 din Legea nr. 3/2000;
Ø   Învinuitul MITROI VASILE, cercetat în stare de libertate pentru săvârșirea infracțiunii prev. şi ped. de art. 26 C.p. rap. la art. 55 alin. 1 din Legea nr. 3/2000;
Ø   Învinuitul PASCU MARIAN FLORIN, cercetat în stare de libertate pentru săvârșirea infracțiunii prev. şi ped. de art. 26 C.p. rap. la art. 55 alin. 1 din Legea nr. 3/2000;
Ø   Învinuitul LUNGU PETRE, cercetat în stare de libertate pentru săvârșirea infracțiunii prev. şi ped. de art. 26 C.p. rap. la art. 55 alin. 1 din Legea nr. 3/2000;
Ø   Învinuita LEBEJOARĂ LILIANA, cercetată în stare de libertate pentru săvârșirea infracțiunii prev. şi ped. de art. 26 C.p. rap. la art. 55 alin. 1 din Legea nr. 3/2000;
Ø   Învinuitul DUDE ILIE, cercetat în stare de libertate pentru săvârșirea infracțiunii prev. şi ped. de art. 55 alin. 1 din Legea nr. 3/2000;
Ø   Învinuitul NISTOR MARIN, cercetat în stare de libertate pentru săvârșirea infracțiunii prev. şi ped. de art. 55 alin. 1 din Legea nr. 3/2000;
Ø   Învinuita NISTOR ANGELICA-MARIANA, cercetată în stare de libertate pentru săvârșirea infracțiunilor prev. şi ped. de art. 55 alin. 1 din Legea nr. 3/2000, art. 242 pct. 1 din C.p. cu aplic. Art. 33 lit. a C.p. ;
Ø   Învinuita SANDU ILEANA, cercetată în stare de libertate pentru săvârșirea infracțiunii prev. şi ped. de art. 26 C.p. rap. la art. 55 alin. 1 din Legea nr. 3/2000;
Ø   Învinuita RIZEA OLGA-IULIA, cercetată în stare de libertate pentru săvârșirea infracțiunii prev. şi ped. de art. 26 C.p. rap. la art. 55 alin. 1 din Legea nr. 3/2000;
Ø   Învinuitul PEŢA GABRIEL, cercetat în stare de libertate pentru săvârșirea infracțiunii prev. şi ped. de art. 26 C.p. rap. la art. 55 alin. 1 din Legea nr. 3/2000;
Ø   Învinuitul NĂDRAG ION-PAUL, cercetat în stare de libertate pentru săvârșirea infracțiunii prev. şi ped. de art. 26 C.p. rap. la art. 55 alin. 1 din Legea nr. 3/2000;
Ø   Învinuitul CRISTEA TUDOR, cercetat în stare de libertate pentru săvârșirea infracțiunii prev. şi ped. de art. 26 C.p. rap. la art. 55 alin. 1 din Legea nr. 3/2000;
Ø   Învinuitul STAN VILI, cercetat în stare de libertate pentru săvârșirea infracţiunilor prev. şi ped. de art. 26 C.p. rap. la art. 55 alin. 1 din legea nr. 3/2000, art. 250 alin. 1, 2 C.p., art. 250 alin. 1, 3 C.p., cu aplic. art. 33 lit. a C.p.;
Ø   Învinuita CRISTIAN CORINA, cercetată în stare de libertate pentru săvârșirea infracţiunii prev. şi ped. de art. 26 C.p. rap. la art. 55 alin. 1 din Legea nr. 3/2000;
Ø   Învinuita HANGANU MARIA, cercetată în stare de libertate pentru săvârșirea infracţiunii prev. şi ped. de art. 26 C.p. rap. la art. 55 alin. 1 din Legea nr. 3/2000;
Ø   Învinuita BOBOCEA (fostă VELNIŢĂ) SIMONA, cercetată în stare de libertate pentru săvârșirea infracţiunii prev. şi ped. de art. 26 C.p. rap. la art. 55 alin. 1 din Legea nr. 3/2000;
Ø   Învinuitul MANOLE-MIC FLORENTIN, cercetat în stare de libertate pentru săvârșirea infracţiunii prev. şi ped. de art. 26 C.p. rap. la art. 55 alin. 1 din Legea nr. 3/2000;
Ø   Învinuitul SÎNGEREAN SORIN, cercetat în stare de libertate pentru săvârșirea infracţiunii prev. şi ped. de art. 26 C.p. rap. la art. 55 alin. 1 din Legea nr. 3/2000;
Ø   Învinuitul TOTOLICIU ION, cercetat în stare de libertate pentru săvârșirea infracţiunii prev. şi ped. de art. 26 C.p. rap. la art. 55 alin. 1 din Legea nr. 3/2000;
Ø   Învinuita ZGLOBIU ANCA-MARIA, cercetată în stare de libertate pentru săvârșirea infracţiunii prev. şi ped. de art. 26 C.p. rap. la art. 55 alin. 1 din Legea nr. 3/2000 ;
Ø   Învinuita VLĂDUŢ DANIELA, cercetată în stare de libertate pentru săvârșirea infracţiunii prev. şi ped. de art. 26 C.p. rap. la art. 55 alin. 1 din Legea nr. 3/2000;
Ø   Învinuita VESPE ADRIANA, cercetată în stare de libertate pentru săvârșirea infracţiunii prev. şi ped. de art. 26 C.p. rap. la art. 55 alin. 1 din Legea nr. 3/2000;
Ø   Învinuita BÎLTEANU PAULINA, cercetată în stare de libertate pentru săvârșirea infracţiunii prev. şi ped. de art. 26 C.p. rap. la art. 55 alin. 1 din Legea nr. 3/2000;
Ø   Învinuita FLORESCU TEODORA, cercetată în stare de libertate pentru săvârșirea infracţiunii prev. şi ped. de art. 26 C.p. rap. la art. 55 alin. 1 din Legea nr. 3/2000;
Ø   Învinuitul ILIE MARCEL, cercetat în stare de libertate pentru săvârșirea infracţiunii prev. şi ped. de art. 26 C.p. rap. la art. 55 alin. 1 din Legea nr. 3/2000;
Ø   Învinuitul CIOCAN VIOREL, (CNP 1711208163228), cercetat în stare de libertate pentru săvârșirea infracţiunii prev. şi ped. de art. 26 C.p. rap. la art. 55 alin. 1 din Legea nr. 3/2000;
Ø   Învinuitul CIOCAN VIOREL, (CNP 1520601185981) cercetat în stare de libertate pentru săvârșirea infracţiunii prev. şi ped. de art. 55 alin. 1 din Legea nr. 3/2000;
Ø   Învinuitul FILIP CONSTANTIN, cercetat în stare de libertate pentru săvârșirea infracţiunii prev. şi ped. de art. 26 C.p. rap. la art. 55 alin. 1 din Legea nr. 3/2000;
Ø   Învinuitul ŞOROP MARIAN, cercetat în stare de libertate pentru săvârșirea infracţiunii prev. şi ped. de art. 26 C.p. rap. la art. 55 alin. 1 din Legea nr. 3/2000;
Ø   Învinuita LUNGU AURORA-IRINA, cercetată în stare de libertate pentru săvârșirea infracţiunii prev. şi ped. de art. 26 C.p. rap. la art. 55 alin. 1 din Legea nr. 3/2000;
Ø   Învinuita SĂULESCU ELENA, cercetată în stare de libertate pentru săvârșirea infracţiunii prev. şi ped. de art. 26 C.p. rap. la art. 55 alin. 1 din Legea nr. 3/2000;
Ø   Învinuitul NEŞA NICOLAE, cercetat în stare de libertate pentru săvârșirea infracţiunii prev. şi ped. de art. 26 C.p. rap. la art. 55 alin. 1 din Legea nr. 3/2000;
Ø   Învinuitul CĂLĂRAŞU GHEORGHE-DANIEL, cercetat în stare de libertate pentru săvârșirea infracţiunii prev. şi ped. de art. 26 C.p. rap. la art. 55 alin. 1 din Legea nr. 3/2000;
Ø   Învinuita COCORANU MARIA, cercetată în stare de libertate pentru săvârșirea infracţiunii prev. şi ped. de art. 26 C.p. rap. la art. 55 alin. 1 din Legea nr. 3/2000;
Ø   Învinuitul AMZA TRAIAN-MARIUS, cercetat în stare de libertate sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. şi ped. de art. 292 C.p.rap. la art. 17 lit. c din Legea nr. 78/2000 (cu modificările şi completările ulterioare);
Ø    Învinuita CACIPU FLORINA-RALUCA, cercetată în stare de libertate sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. şi ped. de art. 292 C.p.rap. la art. 17 lit. c din Legea nr. 78/2000 (cu modificările şi completările ulterioare);
Ø   Învinuitul COSTACHE MARIUS CĂTĂLIN, cercetat în stare de libertate sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. şi ped. de art. 292 C.p.rap. la art. 17 lit. c din Legea nr. 78/2000 (cu modificările şi completările ulterioare);
Ø   Învinuita CRĂCIUNICĂ MIHAELA-ADRIANA, cercetată în stare de libertate sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. şi ped. de art. 292 C.p.rap. la art. 17 lit. c din Legea nr. 78/2000 (cu modificările şi completările ulterioare);
Ø   Învinuitul EFTIMIE COSTEL, cercetat în stare de libertate sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. şi ped. de art. 292 C.p.rap. la art. 17 lit. c din Legea nr. 78/2000 (cu modificările şi completările ulterioare);
Ø   Învinuitul GHEORMA PAUL cercetat în stare de libertate sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. şi ped. de art. 292 C.p.rap. la art. 17 lit. c din Legea nr. 78/2000 (cu modificările şi completările ulterioare);
Ø   Învinuita MANEA OANA-MARIA, cercetată în stare de libertate sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. şi ped. de art. 292 C.p.rap. la art. 17 lit. c din Legea nr. 78/2000 (cu modificările şi completările ulterioare);
Ø   Învinuita MITICAN LAURA, cercetată în stare de libertate sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. şi ped. de art. 292 C.p.rap. la art. 17 lit. c din Legea nr. 78/2000 (cu modificările şi completările ulterioare);
Ø   Învinuitul MONE ADRIAN DUMITRU, cercetat în stare de libertate sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. şi ped. de art. 292 C.p.rap. la art. 17 lit. c din Legea nr. 78/2000 (cu modificările şi completările ulterioare);
Ø   Învinuita PENA IONELA, cercetată în stare de libertate sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. şi ped. de art. 292 C.p.rap. la art. 17 lit. c din Legea nr. 78/2000 (cu modificările şi completările ulterioare);
Ø   Învinuitul PETRICIOAIA NICU, cercetat în stare de libertate sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. şi ped. de art. 292 C.p.rap. la art. 17 lit. c din Legea nr. 78/2000 (cu modificările şi completările ulterioare);
Ø   Învinuitul POPESCU FLORIN-VALENTIN, cercetat în stare de libertate sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. şi ped. de art. 292 C.p.rap. la art. 17 lit. c din Legea nr. 78/2000 (cu modificările şi completările ulterioare);
Ø   Învinuita PREDA EUGENIA, cercetată în stare de libertate sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. şi ped. de art. 292 C.p.rap. la art. 17 lit. c din Legea nr. 78/2000 (cu modificările şi completările ulterioare);
Ø   Învinuita STĂNCULEŢ VALENTINA MARIA, cercetată în stare de libertate sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. şi ped. de art. 292 C.p.rap. la art. 17 lit. c din Legea nr. 78/2000 (cu modificările şi completările ulterioare);
Ø   Învinuita TOTE ANA-MARIA, cercetată în stare de libertate sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. şi ped. de art. 292 C.p.rap. la art. 17 lit. c din Legea nr. 78/2000 (cu modificările şi completările ulterioare);
Ø   Învinuita VĂTAFU NICOLETA-LILIANA, cercetată în stare de libertate sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. şi ped. de art. 292 C.p.rap. la art. 17 lit. c din Legea nr. 78/2000 (cu modificările şi completările ulterioare);
Ø   Învinuitul ZAVAL MARIAN-GELU, cercetat în stare de libertate sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. şi ped. de art. 292 C.p.rap. la art. 17 lit. c din Legea nr. 78/2000 (cu modificările şi completările ulterioare).;
Ø   Învinuitul BURA VASILE, cercetat în stare de libertate sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. şi ped. de art. 53 pct. 1 din Legea nr. 3/2000;
Ø   Învinuitul CIUDATU CRISTINEL, cercetat în stare de libertate sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. şi ped. de art. 53 pct. 1 din Legea nr. 3/2000;
Ø   Învinuitul POPA SORIN ION, cercetat în stare de libertate sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. şi ped. de art. 53 pct. 1 din Legea nr. 3/2000;
Ø   Învinuitul POPA ION, cercetat în stare de libertate sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. şi ped. de art. 53 pct. 1 din Legea nr. 3/2000;
Ø   Învinuitul TĂMAŞ CRISTIAN-IOAN, cercetat în stare de libertate sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. şi ped. de art. 53 pct. 1 din Legea nr. 3/2000;
Ø   Învinuita ŢIGĂNILĂ MIHAELA-AURA, cercetată în stare de libertate sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. şi ped. de art. 53 pct. 1 din Legea nr. 3/2000;

E X P U N   U R M Ă T O A R E L E :

C A P I T O L U L  I – FAPTELE REŢINUTE ÎN SARCINA ÎNVINUITULUI DRAGNEA NICOLAE - LIVIU


1.CONSIDERAŢII PRELIMINARE

          Prin Hotărârea Parlamentului României nr. 33/2012, publicată în Monitorul oficial al României, partea I, nr. 457/06.07.2012, în temeiul art. 95 şi art. 146 lit. g din Constituţia României, s-a dispus suspendarea din funcţia de Preşedinte al României a domnului Traian Băsescu, iar prin Hotărârea Parlamentului României nr. 34/2012 (publicată în acelaşi Monitor Oficial), s-a stabilit ca cetăţenii României să fie chemaţi să îşi exprime voinţa prin vot, în cadrul unui referendum naţional, pentru demiterea Preşedintelui României, ce urma să se desfăşoare în data de 29.07.2012. Acelaşi act normativ prevedea că cetăţenii care participă la referendum au dreptul să se pronunţe prin „Da” sau „Nu” la următoarea întrebare înscrisă pe buletinul de vot: „Sunteţi de acord cu demiterea preşedintelui României, dl. Traian Băsescu?”; de asemenea, aşa cum arătam mai sus, s-a stabilit ca dată a referendumului ziua de 29.07.2012, iar campania pentru referendum urma să înceapă la data aducerii la cunoştinţa publică a datei referendumului şi să se încheie la 28.07.2012, orele 7:00.
          Prin Hotărârile de Guvern cu nr. 682/2012 – 688/2012, Guvernul României a reglementat în mod amănunţit detaliile tehnice referitoare la desfăşurarea referendumului naţional în cauză.
          De menţionat că prin Hotărârea nr. 1 din 09.07.2012 (publicată în Monitorul Oficial nr. 467/10.07.2012) a Curţii Constituţionale a României, s-a constatat că procedura privind suspendarea din funcţia de Preşedinte al României a domnului Traian Băsescu a fost respectată, existând concomitent împrejurările care justifică interimatul în exercitarea funcţiei de preşedinte al României.
          Tot Curtea Constituţională a României, prin Decizia nr. 731 din 10.07.2012 (publicată în Monitorul Oficial nr. 478/12.07.2012) s-a pronunţat cu privire la sesizarea formulată de un număr de 71 de deputaţi, în sensul că Legea pentru modificarea art. 10 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului este constituţională, în măsura în care asigură participarea la referendum a cel puţin jumătate plus unu din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente.
          În fapt, art. 10 din Legea nr. 3/2000, la care se referă decizia antemenţionată, conţine următorul text: „Demiterea Preşedintelui României este aprobată dacă, în urma desfăşurării referendumului, propunerea a întrunit majoritatea voturilor valabil exprimate”.
          Din coroborarea textului art. 10 din Legea nr. 3/2000 cu cele dispuse de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 478/2012, rezulta că pentru aprobarea demiterii Preşedintelui României era necesar să fie îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
a)     la referendum să participe cel puţin jumătate plus unu din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente;
b)    propunerea de demitere a Preşedintelui României să întrunească majoritatea voturilor valabil exprimate.

Aşadar, această formulă, rezultată din interpretarea dată de Curtea Constituţională textului art. 10 din Legea nr. 3/2000, introducea un cvorum de participare pentru validarea referendumului în vederea demiterii Preşedintelui României.
În atare situaţie, impunerea cvorumului de participare a schimbat priorităţile forţelor politice în cadrul campaniei pentru referendum, în sensul că pentru partizanii demiterii Preşedintelui României (alianţa politică USL), campania s-a concentrat atât asupra convingerii cetăţenilor să participe la referendum, cât şi să voteze „DA” (în sensul demiterii Preşedintelui României), iar pentru forţele politice care se opuneau acestui demers campania a însemnat convingerea cetăţenilor să nu îşi exprime votul.
Astfel, asigurarea unei prezenţe de minimum 50% dintre alegători la votul din ziua de 29.07.2012, situaţie care ar fi garantat validarea referendumului de către Curtea Constituţională, reprezenta un obiectiv esenţial pentru Uniunea Social Liberală (USL), iniţiatoarea procedurii de suspendare, care şi-ar fi atins astfel obiectivele politice .
*                 *
 *

 Referendumul naţional pentru demiterea Preşedintelui României a avut loc la 29.07.2012, în condiţii care au ridicat suspiciuni asupra corectitudinii votului.
Unul dintre indiciile iniţiale de fraudare a votului a constat în existenţa unor procentaje ridicate de prezenţă a electoratului la vot în unele judeţe în raport cu media naţională şi cu prezenţa la consultările similare organizate în anii anteriori. Printre aceste judeţe s-au numărat: judeţul Olt (prezenţa la vot 74,7%), judeţul Teleorman (70,1%), judeţul Gorj (54,3%). Comparativ, media de prezenţă la vot la nivelul întregii ţări a fost de 46,24%, iar la referendumul organizat în cursul anului 2009 prezenţa la vot în judeţul Olt a fost de 55,2%, iar în judeţul Teleorman de 54,4%.
Aceste decalaje importante, însoţite de informaţiile provenind din mass-media, au creat suspiciunea coordonării, prin folosirea autorităţii şi influenţei liderilor politici, a unor acţiuni ilicite întreprinse în vederea atingerii pragului de participare la vot care ar fi asigurat validarea rezultatelor referendumului şi, pe cale de consecinţă, atingerea scopului dorit de către alianţa politică USL, respectiv demiterea Preşedintelui României.
În plus, suspiciunile susmenţionate au fost completate cu numeroase informaţii provenite din mass-media, care semnalau faptul că au existat cazuri de contrafacere a listelor electorale în cadrul birourilor electorale ale secţiilor de votare.
Toate aceste împrejurări au condus la sesizarea ex-officio a Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Secţia de combatere a corupţiei, prin procesul – verbal din data de 03.08.2012, în sensul efectuării de investigaţii penale sub aspectul posibilei săvârşiri, cu ocazia referendumului din 29.07.2012, a infracţiunilor prev. şi ped. de art. 13 din Legea nr. 78/2000 (cu modificările şi completările ulterioare) şi art. 55 alin. 1 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului.
În acest sens, prin actul rezolutiv din 03.08.2012, s-a început urmărirea penală faţă de A.N. (autor neidentificat) pentru săvârșirea infracţiunilor anterior menționate.
Ulterior efectuării unor acte de investigaţie penală in rem, prin actul rezolutiv din 03.09.2012 s-a dispus începerea urmăririi penale faţă de Dragnea Nicolae-Liviu, în calitate de secretar general al Partidului Social Democrat (PSD) şi, concomitent, preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman (desemnat de către Biroul Permanent al PSD coordonator al campaniei electorale din partea acestui partid pentru referendumul vizând demiterea Preşedintelui României) sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de:
-         asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, prev. de art. 323 pct. 1 din Codul penal;
-         folosirea influenţei sau autorităţii de către o persoană care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid, art. 13 din Legea nr. 78/2000 (cu modificările şi completările ulterioare);
-         instigare la violarea prin orice mijloace a secretului votului, art. 25 C.p. rap. la art. 53 pct. 1 din Legea nr. 3/2000;
-         instigare la promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase în scopul de a determina alegătorul să voteze în cadrul referendumului, prev. de art. 25 C.p. rap. la art. 54 pct. 1 din Legea nr. 3/2000, totul cu aplic. disp. art. 33 lit. a C.p.

Prin rezoluţia de începere a urmăririi penale s-a reţinut că înv. Nicolae-Liviu Dragnea a coordonat un mecanism complex, în care a implicat mai multe persoane asupra cărora avea influenţă în virtutea funcţiei pe care o deţinea, având ca scop fraudarea rezultatelor privind participarea la vot.


          Elementele esenţiale ale acestui mecanism erau:
-                      un sistem informatic complex, constând dintr-o componentă ce permitea schimburile de mesaje tip SMS în timp real între mii de utilizatori şi o componentă constând într-o aplicaţie internet ce permitea unui număr restrâns de persoane să obţină în timp real informaţii, precum şi să introducă manual astfel de date. Scopurile esenţiale ale sistemului informatic erau comunicarea în fiecare oră a prezenţei la vot a cetăţenilor, ceea ce permitea identificarea secţiilor de vot cu o prezenţă slabă la urne; transmiterea de mesaje coordonatorilor şi/sau membrilor secţiilor de votare, în vederea luării de măsuri pentru creşterea artificială a numărului de votanţi; obţinerea de informaţii precise, în timpul procesului de votare, despre modul cum s-a votat în fiecare secţie.
-                      o reţea alcătuită din coordonatorii judeţeni şi locali ai PSD şi persoane care comunicau în sistemul informatic descris anterior informaţii despre prezenţa la urne şi modul cum s-a votat şi recepţionau mesaje de la coordonatorul campaniei electorale.

Învinuitul Nicolae-Liviu Dragnea şi-a folosit asupra persoanelor implicate în acest mecanism influenţa şi autoritatea provenind din funcţia de conducere deţinută în cadrul PSD în scopul obţinerii de către Uniunea Social Liberală a unui folos nepatrimonial necuvenit, constând în validarea rezultatelor referendumului prin folosirea de mijloace nelegale.
Astfel, învinuitul Nicolae-Liviu Dragnea a emis două adrese destinate organizaţiilor judeţene ale PSD, respectiv preşedinţilor şi directorilor de campanie ale acestora, precum şi primarilor PSD din ţară, prin care, pentru creşterea participării la vot a alegătorilor, li se ordona să ia măsuri incriminate în Legea nr. 3/2000 (promisiuni de foloase materiale în scopul de a determina alegătorii să voteze) şi, totodată, să propună prefecţilor înființarea de secţii de votare în staţiunile turistice, care nu sunt ele însele unităţi administrativ – teritoriale.
De asemenea, învinuitul Nicolae-Liviu Dragnea a influenţat autorităţile publice centrale, judeţene şi locale şi activiştii aflaţi sub controlul politic al USL şi, implicit, în sfera de influenţă a învinuitului, să se implice în:
-                      exercitarea de presiuni asupra preşedinţilor birourilor electorale ale secţiilor de votare şi asupra membrilor acestora pentru a falsifica semnăturile alegătorilor pe listele de vot şi a introduce în urne un număr suplimentar de buletine decât cele votate de alegători;
-                      constrângerea alegătorilor pentru a-i determina să voteze şi a preşedinţilor birourilor de votare pentru a tolera săvârşirea de infracţiuni prevăzute de Legea nr. 3/2000 în cadrul secţiilor de votare;
-                      folosirea procedurii votului pe liste suplimentare prin utilizarea urnei mobile în condiţii contrare legii (fără a exista cereri în acest sens depuse în termen şi aprobate corespunzător, fără ca urna mobilă să fie deplasată în teren de cel puţin 2 membri ai birourilor secţiilor de votare etc.);
-                      obţinerea pe căi ilicite de informaţii în fiecare oră despre numărul de persoane care şi-au exercitat dreptul la vot;
-                      obţinerea de informaţii din partea secţiilor de vot, despre modul cum s-a votat pe parcursul desfăşurării procesului de vot;
-                      practicarea votului multiplu;
-                      practicarea „turismului electoral” – adică a deplasării organizate de importante mase de persoane pentru a vota multiplu;
-                      denaturarea pe listele suplimentare a ultimei cifre a CNP-urilor unor persoane a căror semnătură a fost falsificată pe listă, pentru a nu permite softurilor specializate să identifice votul multiplu;
-                      falsificarea de semnături în numele unor persoane decedate, ce au rămas înscrise pe listele electorale;
-                      falsificarea de semnături ale unui număr important de alegători, plecaţi din ţară în momentul referendumului;
-                      votul exercitat de minori, interzişi judecătoreşti şi persoane cărora le-a fost prohibit dreptul de vot printr-o hotărâre judecătorească;
-                      neaplicarea autocolantului cu menţiunea „Votat” pe cărţile/buletinele de identitate ale votanţilor;
-                      falsificarea semnăturilor pe listele permanente, în numele unor cadre militare aflate în teatrele operative din Afganistan.

*                 *
 *
          Prin urmărirea penală efectuată în cauză s-a dovedit vinovăţia învinuitului Nicolae-Liviu Dragnea sub aspectul comiterii infracţiunii prev. de art. 13 din Legea nr. 78/2000 (cu modificările şi completările ulterioare?), iar în privinţa celorlalte trei acuzaţii reţinute în sarcina sa vor fi adoptate soluţii de neurmărire penală, întrucât din coroborarea probaţiunii administrate nu s-a putut demonstra dincolo de orice dubiu săvârşirea acestor fapte.
          Înainte de a proceda la expunerea modalităţii în care înv. Nicolae-Liviu Dragnea a comis fapta prev. de art. 13 din Legea nr. 78/2000, apreciem că sunt necesare câteva consideraţii teoretice privitoare la infracţiunea antemenţionată.
Articolul 13Fapta persoanei care indeplineste o functie de conducere într-un partid, într-un sindicat sau patronat ori în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, de a folosi influenţa ori autoritatea sa în scopul obtinerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, se pedepseste cu inchisoare de la unu la 5 ani.

*                 *
 *

2. CONSIDERAŢII TEORETICE PRIVITOARE LA INFRACŢIUNEA PREV. DE ART. 13 DIN LEGEA NR. 78/2000

          Partidele politice, patronatele şi persoanele juridice fără scop lucrativ au şi exercită un rol de anvergură în viaţa politică, socială şi economică pe care, în linii generale, le pot influenţa decisiv.
          Existenţa şi activitatea partidelor, a patronatelor, a persoanelor juridice fără scop lucrativ sunt marcate şi de personalitatea şi acţiunea persoanelor care îndeplinesc funcţii de conducere în cadrul acestora.
          Influenţa şi autoritatea pe care le au şi de care se bucură persoanele care exercită funcţii de conducere în cadrul acestor structuri nu numai în interiorul lor, dar şi în viaţa politică, economică şi socială, poate fi folosită şi în scopul obţinerii pentru sine sau pentru alţii de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite, creându-se, ipso facto, grave stări de pericol social.
          Tocmai aceste realităţi au impus incriminarea, prin prevederile art. 13 din Legea nr. 78/2000 (cu modificările şi completările ulterioare), a faptei persoanei care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid, într-un sindicat, patronat ori într-o persoană juridică fără scop lucrativ, de a folosi influenţa ori autoritatea sa, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru alţii de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite.
          Infracţiunea fiind esenţialmente de pericol nu are obiect material pentru că fapta care determină şi defineşte elementul material al laturii obiective nu este îndreptată împotriva unor valori materiale, a unor existenţe corporale.
          Infracţiunea este condiţionată de situaţia premisă constituită de preexistenţa partidului în cadrul căruia îndeplineşte funcţia de conducere subiectul activ.
          Suntem, aşadar, în prezenţa unei infracţiuni cu subiect activ calificat de calitatea impusă acestuia – persoană care să îndeplinească o funcţie de conducere într-un partid.
          Elementul material al laturii obiective constă în fapta subiectului activ nemijlocit (a autorului) de a folosi influenţa sau autoritatea sa, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite.
          Prin folosirea influenţei sau autorităţii pe care le are subiectul activ al infracţiunii se înţelege întrebuinţarea, uzitarea capacităţii persoanei de a schimba o decizie sau hotărâre ca urmare a funcţiei pe care o deţine.
          Folosirea se poate referi fie la influenţa, fie la autoritatea pe care le are subiectul activ ori la amândouă, ele completându-se în mod reciproc.
          Influenţa – în sensul în care interesează, reprezintă aptitudinea/capacitatea persoanei care exercită o funcţie de conducere într-un partid de a avea trecere, de a înrâuri pe cineva pentru a-i schimba atitudinea, concepţia, hotărârea, decizia, ca urmare a funcţiei pe care o deţine.
          Autoritatea – este prestigiul, consideraţia, vaza, general acceptate, ale persoanei care îndeplineşte funcţia impusă subiectului activ al infracţiunii.
          Atât influența, cât şi autoritatea derivă din însăşi funcţia exercitată şi nu din calităţile individuale/personale ale persoanei învestită cu funcţie de conducere într-un partid, fiind inerente acestora.
          Urmarea socialmente periculoasă este definită de starea de risc creată pentru relaţiile sociale care formează obiectul juridic special – principal şi secundar – al infracţiunii şi, ipso facto, obiectul de protecţie al legii penale, respectiv crearea unei stări de pericol privind reputaţia entităţii la conducerea căreia se află subiectul activ (partid politic, patronat etc.). Odată apărută, ea implică prezenţa nexului cauzal de determinare, de la cauză la efect, care trebuie să existe între urmarea imediată şi elementul material, consolidând astfel latura obiectivă a infracţiunii. Realizarea efectivă a foloaselor nu este o condiţie de existenţă a infracţiunii.
          Latura subiectivă a infracţiunii presupune săvârşirea faptei cu vinovăţie sub forma intenţiei calificate prin scopul cu care trebuie să acţioneze subiectul activ, respectiv scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite.
          Aşa cum s-a arătat în doctrină (Florin Streteanu, Tratat de drept penal. Partea generală, Bucureşti, 2008, p. 468), scopul poate caracteriza atât intenţia directă, cât şi intenţia indirectă, atunci când caracterul eventual nu priveşte scopul urmărit de autor, ci un alt element de care depinde existenţa infracţiunii.
Infracţiunea prevăzută de art. 13 din Legea nr. 78/2000 poate fi comisă, aşadar, atât cu intenţie directă, cât şi cu intenţie indirectă, atunci când persoana care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid şi care urmăreşte obţinerea unor foloase acceptă eventualitatea ca folosul să fie obţinut de cei asupra cărora are influenţă sau autoritate prin mijloace ilicite. În acest sens, în practica judiciară (Î.C.C.J., S.p. nr.  176 din 30.01.2012) s-a reţinut că este fără relevanţă, din perspectiva incriminării din art. 13 din Legea nr. 78/2000, dacă inculpatul a cunoscut sau nu modalitatea concretă în care foloasele necuvenite îi vor fi procurate, neavând importanţă dacă a ştiut elementele de detaliu ale activităţii infracţionale săvârşite de persoanele asupra cărora şi-a exercitat influenţa.
Cu privire la folosul urmărit de autorul infracţiunii de corupţie, în literatura juridică (Claudia Florina Uşvat, Infracţiunile de corupţie în contextul reglementărilor europene, Ed. Universul juridic, 2010, p. 144) s-a arătat că acesta poate avea natura unui beneficiu politic şi poate consta într-o susţinere electorală.
Caracterul necuvenit al folosului presupune ca autorul să nu fi fost îndreptăţit la obţinerea acestuia şi să nu îl fi obţinut în lipsa influenţei pe care şi-a folosit-o. Astfel, un folos interzis de lege sau obţinut prin mijloace nelegale este întotdeauna necuvenit, având în vedere că legiuitorul a prezumat în mod absolut că nici o persoană nu este îndreptăţită să îl obţină.
În acest sens, în practica judiciară (Î.C.C.J., S.p. nr.  336 din 02.03.2012) s-a reţinut că atunci când folosul urma să fie obţinut în mod nelegal fapta constituie infracţiune chiar dacă beneficiarul ar fi avut posibilitatea de a-l obţine pe o cale legală, dar a ales să fraudeze normele de organizare a unui examen. Este irelevant, din această perspectivă, dacă mijlocul nelegal constituie infracţiune sau este interzis prin prevederi de altă natură, singura condiţie fiind ca beneficiarul să nu fi fost îndreptăţit să îl obţină în această modalitate.
Nu este nevoie ca folosul să fie obţinut ca urmare a unei infracţiuni, singura condiţie prevăzută în norma de incriminare fiind ca beneficiarul să nu fi fost îndreptăţit să îl primească în condiţii uzuale.
          Pentru existenţa infracţiunii este lipsit de relevanţă dacă, în final, foloasele au fost obţinute sau nu, întrucât momentul consumării coincide cu momentul în care subiectul activ foloseşte influenţa sau autoritatea în scopul propus, infracţiunea fiind una de pericol.
          Infracţiunea prev. de art. 13 din Legea nr. 78/2000  face parte din categoria infracţiunilor de pericol denumite „infracţiuni formale”, în care urmarea imediată nu se manifestă sub forma unui rezultat concret, ci sub forma unei stări de periclitare a anumitor valori sociale penalmente ocrotite (urmarea nefiind un rezultat propriu-zis, ci o ameninţare cu posibila conducere la un atare rezultat derivând din conduita periculoasă pe care a avut-o infractorul).
          De altminteri, în cadrul infracţiunilor de pericol, unii autori disting, alături de infracțiunile de pericol concret și pe cele de pericol abstract, la care existența stării de pericol nu trebuie probată în mod expres, ea rezultând din lege, ca o prezumţie, în momentul comiterii elementului material specific (în această situaţie fiind şi infracţiunea prev. de art. 13 din Legea nr. 78/2000).

*                 *
 *

3. EXPUNEREA MODALITĂȚII ÎN CARE A FOST SĂVÂRŞITĂ INFRACŢIUNEA PREV. DE ART. 13 DIN LEGEA NR. 78/2000

          Aşa cum am arătat, referendumul privind demiterea Preşedintelui României desfăşurat la data de 29.07.2012 urma să fie validat numai dacă la acesta participa jumătate plus unu (50%+1) din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente.
În acest context, obţinerea unei prezenţe la urne care să permită validarea referendumului a reprezentat un obiectiv esenţial pentru USL, iniţiatorul procedurilor de demitere a Preşedintelui României.
Potrivit Legii referendumului nr. 3/2000, participantul la acest proces electoral trebuie să îşi exprime /manifeste voinţa în mod individual, aplicând ştampila „Votat” numai într-unul din cele două pătrate ale buletinului de vot, corespunzător opţiunii sale (art. 37 alin. 2 din Lege). Aşadar, voturile trebuiau să fie liber exprimate, conform dispoziţiilor art. 3 din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi Senatului (valabilă şi în materia referendumului).
          De asemenea, potrivit dispoziţiilor art. 4 alin. 3 şi art. 4 alin. 4 din Legea nr. 35/2008: „Orice control asupra modului în care votează un alegător este interzis ... Participarea cetăţenilor la alegeri se face pe baza liberului consimţământ al acestora. Nimeni nu are dreptul de a exercita presiuni asupra unui alegător pentru a-l determina pe acesta să participe sau să nu participe la alegeri.”
          Totodată, art. 54 din aceeaşi lege interzice promisiunea, oferirea sau darea de bani ori de alte foloase în scopul de a determina alegătorul să voteze sau să nu voteze în cadrul referendumului.
NOTA NOASTRA:
Va prezentam mai jos articolul de lege mentionat de procurori, si prin care este incriminat Dragnea. Rezulta clar ca interpretarea legii s-a facut in mod discretionar si tendentios de catre procurori. Dragnea a facut ceea ce oricare om politic trebuie sa faca: a indemnat oamenii sa iasa la vot si nu sa voteze un anumit candidat.
 "ART. 55   
  (1) Promisiunea, oferirea sau darea de bani, bunuri ori de alte foloase în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze un anumit competitor electoral ori un anumit candidat, precum şi primirea acestora de către alegător, în acelaşi scop, constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.
  (2) Tentativa se pedepseşte.
  (3) În categoria bunurilor prevăzute la alin. (1) sunt incluse şi alimente, băuturi alcoolice sau nealcoolice, produse din tutun ori mărfuri nealimentare.
  (4) Nu intră în categoria bunurilor prevăzute la alin. (1) materialele şi obiectele de propagandă electorală, precum: afişe, pliante, cărţi poştale, calendare, caiete, ilustrate, pixuri, brichete, chibrituri, insigne, ecusoane, dvd-uri, fanioane, steaguri, căni, pungi, tricouri, şepci, eşarfe, fulare, veste, fesuri, mănuşi, pelerine, jachete, inscripţionate cu însemnele electorale ale formaţiunilor politice sau ale candidaţilor care participă la alegeri.
  (5) Sunt exceptate, de asemenea, de la prevederile alin. (1) şi alte obiecte de propagandă electorală, inscripţionate cu însemnele electorale ale formaţiunilor politice sau ale candidaţilor care participă la alegeri, a căror valoare nu depăşeşte 10 lei fără TVA pentru fiecare articol, fără ca aceste bunuri să poată fi alimente, băuturi alcoolice sau nealcoolice ori produse din tutun."

Textul integral al legii - versiunea in vigoare la acea data - il puteti gasi dand clic pe link-ul de mai jos:

LEGE nr. 35 din 13 martie 2008 - Forma consolidată valabilă la data de 15 Februarie 2013

*                 *
 *
          Prin art. 4 alin. 2 din Hotărârea Parlamentului nr. 34/20012 privind stabilirea obiectului şi a datei referendumului naţional pentru demiterea Preşedintelui României s-a stabilit momentul încheierii campaniei electorale, respectiv data de 27 iulie 2012, ora 07.00.
*                 *
 *
          Învinuitul Nicolae-Liviu Dragnea, secretar general al partidului, a fost desemnat prin decizia Biroului Permanent al Partidului Social Democrat (PSD) drept coordonator al campaniei privind demiterea Preşedintelui României.
          Menţionăm faptul că acelaşi învinuit a mai fost coordonator al campaniei PSD pentru alegerile parlamentare din anul 2008 şi că, în prezent, în urma alegerilor din 9 decembrie 2012, a obţinut un mandat de deputat în Parlamentul României, în colegiul 3 din Teleorman, ales pe listele Uniunii Social - Liberale. De asemenea,  la data de 21 decembrie 2012 a devenit viceprim-ministru, ministrul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice în Guvernul României.
          De notat şi că, la momentul organizării şi desfăşurării referendumului, înv. Nicolae-Liviu Dragnea îndeplinea funcţia publică de preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman dar şi, începând cu anul 2004, de preşedinte al Uniunii Naţionale a Consiliilor Judeţene din România, fiind, în mod indiscutabil, o persoană care deţinea autoritate şi influenţă în cadrul PSD.
          În acest sens, aşa cum vom demonstra în continuare, înv. Nicolae-Liviu Dragnea şi-a folosit autoritatea şi influenţa, în scopul obţinerii pentru USL a unui folos nepatrimonial necuvenit, constând în asigurarea, prin mijloace ilicite, a unei prezenţe a alegătorilor de 50%+1 la votul din cadrul referendumului, condiţie formală care ar fi permis validarea referendumului de către Curtea Constituţională.
          Întrucât cercetările sociologice efectuate indicau o intenţie de vot care nu garanta validarea referendumului (confirmată de rezultatele finale), învinuitul a cerut persoanelor aflate în sfera sa de influenţă şi autoritate să săvârşească o serie de acte interzise de lege cu scopul de a creşte artificial participarea alegătorilor la procesul electoral.
În acest mod, diferenţa dintre numărul de alegători care s-ar fi prezentat în condiţii obişnuite la urne şi cel urmărit a fi atins prin folosirea mijloacelor ilicite, care ar fi permis validarea referendumului şi atingerea obiectivelor asumate de Uniunea Social Liberală, are caracterul unui folos necuvenit pe care învinuitul intenţiona să îl obţină prin folosirea influenţei şi a autorităţii sale.
Pericolul social al faptelor descrise trebuie analizat din perspectiva stării de pericol create prin fapta învinuitului, având în vedere amploarea acţiunilor nelegale pe care acesta le coordona şi care aveau aptitudinea reală de a influenţa rezultatul procesului electoral prin mijloace frauduloase.
Participarea cetăţenilor la alegeri pe baza liberului consimţământ, în lipsa oricăror forme de presiune şi a promisiunilor de foloase materiale, cu respectarea aceloraşi reguli de către toţi participanţii la procesul electoral, reprezintă garanţii ale caracterului universal, liber exprimat, egal şi secret al votului şi componente esenţiale ale sistemului democratic. Legitimitatea acestui sistem şi încrederea publică în rezultatul unui demers electoral sunt periclitate atunci când unul dintre participanţi încearcă fraudarea sistematică a regulilor pentru a-şi atinge obiectivele.
*                 *
 *
          În concret, ca un prim pas, învinuitul Nicolae-Liviu Dragnea, în calitate de secretar general al PSD, a emis adresele nr. 683/SG/12.07.2012 şi 687/SG/13.07.2012 destinate organizaţiilor judeţene ale PSD, respectiv preşedinţilor şi directorilor de campanie ale acestora, dar şi primarilor PSD din ţară, prin care, pentru obţinerea participării la vot a alegătorilor, în proporţie de 60%, li se solicita să ia măsuri incriminate de către Legea nr. 3/2000 (în fapt, promisiuni de foloase materiale în scopul de a determina alegătorii să voteze) şi, de asemenea, să propună prefecţilor înfiinţarea de secţii de votare în staţiunile turistice, care nu sunt ele însele unităţi administrativ-teritoriale.
          Prezentăm în continuare, conţinutul celor două adrese care intră în conţinutul elementului material al laturii obiective a infracţiunii prev. de art. 13 din Legea nr. 78/2000:
a)    Adresa nr. 683/SG/12.07.2012

„ Către Organizaţia PSD
     În atenţia Preşedintelui
               Primarilor PSD
     Stimaţi colegi
  Având în vedere perioada concediilor de vară care poate afecta buna desfăşurare a Referendumului naţional din 29 iulie 2012 în ceea ce priveşte posibilitatea exercitării dreptului la vot, vă rog urgent ca propunerile pe care le fac primarii pentru delimitarea secţiilor de votare în vederea emiterii ordinului Prefectului să aibă în vedere ca secţiile de votare să fie organizate şi în staţiunile turistice care nu sunt unităţi administrativ-teritoriale.
     Exemple:
-         Primăria Mangalia să aibă în vedere să fie organizate secţiile de votare
şi în staţiunile care îi aparţin administrativ – Saturn, Venus, Cap Aurora, Jupiter, Neptun, Olimp.
-         Primăria Constanţa să aibă în vedere să fie organizate secţii de votare
în staţiunea Mamaia (n.n. se miza pe prezenţa covârşitoare a alegătorilor la mare şi obţinerea, prin orice mijloace, a voturilor acestora).
          Cu prietenie,
                                      Liviu Dragnea,
                                      Secretar general
                                      Semnătură indescifrabilă”

b)    Adresa nr. 687/SG/13.07.2012
„Către Organizaţia Judeţeană PSD
În atenţia Preşedintelui
           Directorului de Campanie

          Stimaţi colegi,
          Participarea alegătorilor într-o proporţie covârşitoare (min. 60%) la referendumul din 29 iulie 2012 pentru demiterea lui Traian Băsescu reprezintă obiectivul major al campaniei electorale.
          În acest scop, folosind toate mijloacele legale pe care le avem la dispoziţie, vă solicit:
          Organizarea în fiecare localitate, cu sprijinul unei organizaţii neguvernamentale, a unei tombole cu premii la care vor participa alegătorii care s-au prezentat la referendumul din 29 iulie 2012. Vă recomandăm ca premiile oferite să nu fie mari ca valoare, dar în număr cât mai mare. ATENŢIE: Participarea la tombolă nu va fi condiţionată de opţiunea alegătorilor cu privire la votul de la referendum, ci numai de participarea lor. Tombola va fi una singură la nivel de judeţ, cu un singur model de talon de participare dar cu premii specifice pentru fiecare localitate. Taloanele de participare vor fi distribuite în fiecare localitate prin intermediul propriilor reprezentanţi! Stabilirea câştigătorilor tombolei se va face la nivelul fiecărei localităţi, în urma extragerii din taloanele completate de alegătorii din localitatea respectivă.
          În anexă găsiţi un model de regulament pentru organizarea tombolei. Acest regulament va trebui completat, iar apoi înregistrat obligatoriu la un notar public. De asemenea, conform prevederilor Legii 677/2001, organizatorii tombolei vor trebui să adreseze o notificare către Oficiul pentru Prelucrarea Datelor cu Caracter Personal, cu privire la datele ce vor fi colectate de la participanţi.
          Încheierea unor acorduri cu ziare şi posturi radio-TV locale pentru organizarea unor tombole şi concursuri prin care să promoveze prezenţa la vot. Acestea pot oferi, de exemplu, bilete la concerte, filme, cărţi, vacanţe, cartele de telefon etc.
          Tragerea la sorţi se face în ziua referendumului, imediat după închiderea urnelor, iar acordarea premiilor va fi condiţionată de prezentarea dovezii participării la referendum.
          Organizarea de evenimente în ziua votului, unde accesul va fi condiţionat de dovada participării la vot (timbrul de pe cartea de identitate) de genul:
• Intrare liberă la ştrand/club etc.
• Un post local/regional/naţional de radio sau TV organizează în toate municipiile mari un „Summer party” pentru cei care au votat.
• Organizarea în apropierea unor secţii de votare a unor spectacole sau locuri de joacă (evenimente cu clowni, baloane, zâne, biciclete etc.) pentru copiii ai căror însoţitori fac dovada participării la vot.
          Având în vedere temperaturile ridicate din ziua votului şi pentru evitarea unor eventuale incidente neplăcute cauzate de aglomeraţia din faţa secţiilor de votare, vă propunem amenajarea, cu sprijinul unor O.N.G.-uri şi în colaborare cu administraţia publică locală, a unor corturi unde se va oferi apă rece pentru alegătorii care se prezintă la vot.
          Instruirea reprezentanţilor din secţiile de votare să asigure un flux continuu în secţiile de votare, astfel încât alegătorii să nu fie nevoiţi să aştepte mult pentru exercitarea dreptului de vot.
          Cer ca în cel mai scurt timp să ne comunicaţi măsurile pe care le-aţi dispus în acest sens.
          Cu prietenie,
                                      Liviu Dragnea,
                                      Secretar General
                                      Semnătură indescifrabilă”.
         
Cele două adrese reprezintă în mod vădit acte de folosire a autorităţii învinuitului în scopul de a determina persoanele implicate în mecanismul pe care îl coordona (coordonatori judeţeni de campanie, primari PSD, consilieri judeţeni, consilieri locali PSD, militanţi PSD) să folosească mijloace interzise de lege pentru a aduce alegătorii la vot, în vedere obţinerii într-un mod necuvenit a folosului urmărit.
Posibilitatea de a participa la tombole cu premii sau accesul  gratuit la evenimente care presupun în mod obişnuit plata unei taxe, condiţionate de dovada participării la vot, constituie foloase materiale de natura celor interzise în mod expres de art. 54 din Legea nr. 3/2000, cu ajutorul cărora se urmărea atingerea obiectivului politic al formaţiunii din care face parte învinuitul.
Folosirea unor sintagme precum „folosirea mijloacelor legale” nu este de natură să înlăture caracterul ilicit al demersului, în condiţiile în care Legea nr. 3/2000 interzice în mod expres promisiunea oricăror foloase materiale în scopul de a determina alegătorii să voteze, astfel încât tipurile de activităţi la care face referire învinuitul sunt întotdeauna nelegale.

Ulterior, conştientizând că acest demers, care ajunsese la cunoştinţa opiniei publice, era de natură să atragă eventuale consecinţe penale, învinuitul a emis adresa nr. 688/SG/14.07.2012 cu următorul conţinut:
„Către Organizaţia Judeţeană PSD
În atenţia Preşedintelui
           Directorului de Campanie

          Stimaţi colegi,
          Referitor la adresa Nr. 687/SG/13.07.2012 vă rog să nu puneţi în practică măsurile referitoare la organizarea de tombole, întrucât există riscul interpretării forţate a legislaţiei în vigoare prin care aţi putea fi expuşi unor atacuri în justiţie din partea adversarilor politici.
          Prin urmare, pentru a evita aceste riscuri, vă rog să anulaţi orice acţiune privind organizarea de tombole sau concursuri pentru stimularea participării la vot a alegătorilor.
Cu prietenie,
                                      Liviu Dragnea,
                                      Secretar General
                                      Semnătură indescifrabilă”.

          Emiterea acestei adrese nu este însă de natură a înlătura caracterul penal al faptelor, având în vedere că activitatea de folosire a influenţei se consumase, iar urmarea prevăzută în conţinutul infracţiunii se produsese. Trebuie remarcat şi că noua comunicare se referă exclusiv la organizarea tombolelor, nu şi la celelalte tipuri de foloase care urmau să fie oferite pentru a determina participarea alegătorilor la vot.
*                 *
 *

          În perioada care a urmat, învinuitul Nicolae-Liviu Dragnea a continuat activitatea de folosire a influenţei şi autorităţii asupra persoanelor pe care le coordona pentru a obţine creşterea numărului de participanţi la vot prin folosirea de mijloace nelegale.
          În acest sens, cu ajutorul martorului Ciubotariu Dan Ionuţ, salariat al PSD în funcţia de web designer, a fost conceput un sistem informatic complex, constând dintr-o componentă IT ce permitea schimburile de mesaje tip SMS, în timp real şi între mii de utilizatori, prin apelarea numărului telefonic dedicat „1855” ori prin recepţionarea de mesaje de la acest număr, dar şi o altă componentă, respectiv o aplicaţie internet ce dădea posibilitatea unui număr restrâns de persoane (aşa-numiţii „coordonatori judeţeni” sau „coordonatori”) să obţină în timp real informaţii despre numărul de votanţi şi modul cum s-a votat în toate secţiile de votare, precum şi să introducă manual astfel de date pe portalele: referendum1.psd / referendum5.psd.ro.
          Accesul la sistemul IT era permis coordonatorilor doar pe bază de nume de utilizator şi parolă primite anterior prin canalul de comunicaţii SMS grupat în jurul numărului telefonic 1855, iar pentru membrii secţiilor de votare şi alte persoane prin obţinerea autorizării din partea utilizatorilor.
          Scopul esenţial al acestui sistem informatic a rezidat în:
-                      comunicarea în fiecare oră a prezenţei la vot a cetăţenilor, lucru care permitea coordonatorilor PSD şi PNL să identifice secţiile de vot cu o prezenţă slabă la urne;
-                      comunicarea de mesaje, conţinând ordine sau recomandări coordonatorilor şi/sau membrilor secţiilor de votare şi altor persoane, în vederea luării de măsuri pentru creşterea artificială a numărului de votanţi în secţiile deficitare prin folosirea de mijloace interzise de lege;
-                      obţinerea de informaţii precise, în timpul procesului de votare (şi nu după orele 23:00 ale zilei de 29.07.2012, când votarea se închidea) despre modul cum s-a votat în secţiile de votare de pe tot cuprinsul ţării, respectiv câte voturi „Da” şi câte „Nu” au fost exprimate. De altminteri, cerinţa a fost îndeplinită, astfel că au rezultat un număr de circa 4400 de comunicări de acest tip, recepţionate în timpul desfăşurării votului.
          În sensul celor mai sus arătate, percheziţia informatică dispusă ca atare a identificat următoarele comunicaţii de tip SMS al căror furnizor a fost înv. Nicolae-Liviu Dragnea. Mesajele au fost transmise fizic, cu ştiinţa învinuitului, de către o altă persoană din cadrul Secretariatului General al PSD, dar conţinutul lor ideatic aparţinea în mod indiscutabil lui Nicolae-Liviu Dragnea.
          Astfel, în ziua votului – 29.07.2012 au fost transmise următoarele comunicări:
-                      orele 15:17 – Liviu Dragnea: „Veţi primi imediat 7 mesaje foarte importante. Vă rog să urmaţi cu stricteţe instrucţiunile”
-                      orele 15:18: „Sistemul de raportare prin SMS vă oferă posibilitatea să vedeţi prezenţa în fiecare SV” (n.n.: prin SV înţelegând secţie de votare).
-                      Orele 15:19: „În acest sens faceţi rapid o analiză cu cei de la PNL şi interveniţi exact unde trebuie”.
-                      Orele 15:19:49: „În SV unde e scăzută prezenţa trimiteţi un PSD-ist şi un PNL-ist pentru a mobiliza organizaţiile de acolo”.
-                      Orele 15:20: „Cei pe care îi trimiteţi la SV slabe ca prezenţă vor sta acolo până la închiderea urnelor pentru a lua toate măsurile necesare”.
-                      Orele 15:20:30: „Pentru fiecare SV se va face urgent o listă a cetăţenilor care nu au venit la vot”.
-                      Orele 15:20:49: „Echipele noastre vor merge acasă la cetăţenii care nu au venit până acum şi îi vor aduce la vot”.
-                      Orele 15:21:10: „Repet: vor merge la ei acasă să-i aducă la vot. Arătaţi aceste mesaje şi celor de la PNL”.
-                      Orele 16:47:42: „PSD-SG: Coordonatorii PSD şi PNL de la fiecare secţie de votare să meargă ACASĂ la familiile care nu au venit la vot şi SĂ LE ADUCĂ SĂ VOTEZE!”.
-                      Orele 16:51:15: „Oamenii noştri din secţiile de votare pot afla repede cine sunt cei care nu au ieşit la vot. Dar trebuie să meargă la ei ACASĂ să îi aducă să voteze!”.
-                      Orele 17:37:32: „PSD-SG: Mobilizaţi toţi membrii PSD şi PNL, daţi fiecăruia lista cu cei care nu au votat, să meargă la ei ACASĂ şi să-i aducă să voteze, nu să-i aştepte la SV!”.
-                      Orele 18:49:12: „Liviu Dragnea: Ieşiţi cu caravanele şi îndemnaţi cetăţenii să iasă la vot. Difuzaţi alternativ <<Deșteaptă-te române>> cu mesajul pe care îl veți primi imediat!”.
-                      Orele 18:50:51: „Premierul Ungariei a cerut maghiarilor din România să nu voteze ca să nu valideze referendumul. Vreţi ca peste români să decidă Ungaria? Veniţi la vot!”.
-                      Orele 19:05:19: „Puteţi introduce manual prezenţa pentru secţiile de votare unde nu aveţi raportări prin SMS. Nu mai sunt limitate. Urgent toate secţiile să fie verzi (N.N.: acest lucru însemna, potrivit depoziţiei martorului Ciubotariu Dan Ionuţ, faptul că datele să fie actualizate la sub 1 oră).
-                      Orele 19:33:22: „SMS 1 – L. Dragnea: Mai sunt 3 ore. Avem deja peste 6 milioane prezenţi. Ne mai trebuie minim 300 de voturi pe fiecare SV. Ceea ce e foarte realizabil! (continuă în SMS 2)”.
-                      Orele 19:34:17: „SMS 2 – L. Dragnea: Organizaţi-vă astfel: 30 de militanţi pe fiecare secţie de votare, iar fiecare să aducă la vot minim 10 cetăţeni în următoarele ore!”
-                      Orele 21:53:07: „SG: La ora 21 aveam peste 8 mil. de voturi. Mai trebuie câte 100 de oameni la fiecare secţie de vot şi scăpăm de Băsescu! E timp suficient să-i aduceţi! Curaj!”
-                      Orele 22:11:10: „Urgent! Luaţi toate măsurile necesare ca toţi oamenii care stau la coadă la secţia de vot să fie consideraţi în incinta SV ca să poată vota” (n.n.: mesaj transmis la toate secţiile de vot – mii de SMS-uri)
-                      Orele 22:34:24: „Foarte important! Asiguraţi-vă că prezenţa de la ora 23 e raportată pe toate secţiile, fără excepţie. Puteţi introduce manual în baza de date unde e cazul” (n.n.: mesaj transmis doar pentru coordonatori).
-                      Orele 22:53:14: „Luaţi toate măsurile ca numărătoarea voturilor să se desfăşoare în condiţii corecte! Număraţi cu atenţie şi curaj!” (n.n.: mesaj transmis către toate secţiile de vot – mii de SMS-uri).

          Prin aceste mesaje, învinuitul şi-a folosit influenţa şi autoritatea asupra persoanelor implicate în mecanismul pe care îl coordona, pentru a-i determina să săvârşească fapte interzise în mod expres de prevederile legale referitoare la desfăşurarea campaniei electorale, protecţia datelor cu caracter personal şi a confidenţialităţii votului, exercitarea liberă a votului sau modul de desfăşurare a procesului de votare, cu scopul de a obţine creşterea participării la vot.
          Astfel, folosirea caravanelor electorale pentru a îndemna cetăţenii să iasă la vot (comunicările de la 18:49:12 şi 18:50:51), prin folosirea imnului României şi a unui mesaj mobilizator, reprezintă o formă clară a propagandei electorale, prohibită de art. 4 alin. 2 din Hotărârea Parlamentului nr. 34/20012 după momentul oficial al încheierii campaniei electorale.
          Folosirea reprezentanţilor USL din cadrul secţiilor de votare pentru a identifica persoanele care au ales să nu îşi exercite dreptul de vot şi a întocmi liste ce urmau a fi folosite de către activiştii de partid în scopuri electorale (comunicările de la 15:20:49 şi 16:51:15) reprezintă o încălcare a dispoziţiilor art. 5 din Legea nr. 677/2001 privind protecţia datelor cu caracter personal ale acestor persoane, precum şi a prevederilor Legii nr. 3/2000 privind confidenţialitatea votului.
          Solicitarea repetată ca activiştii de partid să se deplaseze la locuinţele persoanelor care nu s-au prezentat la vot pentru a-i aduce la secţiile de votare (comunicările de la 15:20:49, 15:21:10, 16:47:42, 16:51:15, 17:37:32 şi 19:34:17) reprezintă, la rândul lor, încălcări vădite ale dispoziţiilor art. 4 alin. 4 din Legea nr. 35/2008 privind interdicţia oricăror presiuni sau constrângeri pentru a determina alegătorii să participe la alegeri.
          Totodată, comunicarea de la ora 22:11:10, cuprinzând solicitarea ca persoanele aflate la rând în afara secţiei de votare la momentul încheierii votării să fie considerate în incinta secţiei pentru a-şi putea exercita dreptul de vot reprezintă o încălcare directă a dispoziţiilor art. art. 42 alin. 24 din Legea nr. 35/2008, care prevăd că această procedură derogatorie se aplică exclusiv persoanelor aflate în interiorul secţiei.
Referirea la numărarea voturilor „cu curaj” (comunicarea de la ora 22:53:14) reprezintă o formă de a reaminti persoanelor implicate în mecanismul coordonat de învinuit nevoia de a folosi orice mijloace pentru a obţine rezultate care să permită atingerea obiectivului urmărit şi o garanţie implicită a susţinerii pe care urmau să o primească aceste persoane în situaţia unor eventuale repercusiuni ulterioare. Frauda extinsă la nivelul secţiilor de votare, descrisă în capitolul următor, nu ar fi putut avea loc în lipsa unei asemenea garanţii implicite, asumată de o persoană a cărei poziţie făcea protecţia credibilă.
*                 *
 *
          De asemenea, din exploatarea percheziţiei informatice dispuse în cauză a rezultat că învinuitul Nicolae-Liviu Dragnea, prin exerciţiul autorităţii şi influenţei sale, a urmărit să afle în timp real, pe parcursul desfăşurării procesului electoral, modul cum au votat alegătorii, pentru a putea să mobilizeze activiştii de partid în vederea aducerii cetăţenilor la vot şi atingerii normei de participare de 50%+1.
          În acest sens, prezentăm exemplificativ câteva date din conţinutul percheziţiei informatice (respectiv apeluri de la numărul dedicat 1855 către numere de telefon interesate să raporteze situaţia exprimării votului şi invers):
-         Orele 15:24:27 – de la nr. 748961808: „Da” – 434 (voturi exprimate în favoarea demiterii) şi „Nu” – 89 (voturi exprimate în defavoarea demiterii);
-         Orele 15:32:23 – de la nr. 7749395012: „Da” – 305 (voturi exprimate în favoarea demiterii) şi „Nu” – 0 (voturi exprimate în defavoarea demiterii);
-         Orele 15:35:18 – de la nr. 740010238: „Da” – 96 (voturi exprimate în favoarea demiterii) şi „Nu” – 0 (voturi exprimate în defavoarea demiterii);
-         Orele 16:04:08 – de la nr. 0762642656: „Da” – 70 (voturi exprimate în favoarea demiterii) şi „Nu” – 14 (voturi exprimate în defavoarea demiterii);
-         Orele 16:11:38 – de la nr. 785993099: „Da” – 165 (voturi exprimate în favoarea demiterii) şi „Nu” – 55 (voturi exprimate în defavoarea demiterii);
-         Orele 16:18:14 – de la nr. 743148652: „Da” – 50 (voturi exprimate în favoarea demiterii) şi „Nu” – 38 (voturi exprimate în defavoarea demiterii);
-         Orele 16:19:01 – de la numărul dedicat 1855 către nr. 747777954 apare mesajul: „Nu aţi raportat voturile Da!”
-         Orele 16:19:10 – nr. de telefon 755623972 raportează: „De la ora 14 nu mai o fost nici un om la voturi”
-         Orele 16:19:10 – de la numărul dedicat 1855 către nr. 755623972 apare mesajul: „Nu aţi raportat voturile Da!”
-         Orele 16:19:19 – de la nr. 740010238: „Da” – 119 (voturi exprimate în favoarea demiterii) şi „Nu” – 0 (voturi exprimate în defavoarea demiterii);
-         Orele 16:19:30 – de la nr. 748961808: „Da” – 434 (voturi exprimate în favoarea demiterii) şi „Nu” – 89 (voturi exprimate în defavoarea demiterii);
-         Orele 16:22:30 – de la nr. 746317564: „Da” – 51 (voturi exprimate în favoarea demiterii);
-         Orele 16:23:17 – de la nr. 727227200: „Da” – 156 (voturi exprimate în favoarea demiterii) şi „Nu” – 624 (voturi exprimate în defavoarea demiterii);
-         Orele 16:26:52 – de la nr. 737355697: „Da” – 550 (voturi exprimate în favoarea demiterii) şi „Nu” – 432 (voturi exprimate în defavoarea demiterii);
-         Orele 16:27:19 – de la nr. 721161862: „Da” – 360 (voturi exprimate în favoarea demiterii) şi „Nu” – 45 (voturi exprimate în defavoarea demiterii);
-         Orele 16:39:29 – de la nr. 723264460: „Da” – 157 (voturi exprimate în favoarea demiterii) şi „Nu” – 447 (voturi exprimate în defavoarea demiterii);
-         Orele 17:01:35 – de la nr. 757802023: „Da” – 300 (voturi exprimate în favoarea demiterii) şi „Nu” – 2 (voturi exprimate în defavoarea demiterii);
-         Orele 17:02:15 – de la nr. 769304694: „Da” – 140 (voturi exprimate în favoarea demiterii) şi „Nu” – 17 (voturi exprimate în defavoarea demiterii);
-         Orele 17:05:22 – de la nr. 769267842: „Da” – 76 (voturi exprimate în favoarea demiterii) şi „Nu” – 9 (voturi exprimate în defavoarea demiterii);
-         Orele 17:05:39 – de la nr. 723246526: „Da” – 174 (voturi exprimate în favoarea demiterii) şi „Nu” – 53 (voturi exprimate în defavoarea demiterii);
-         Orele 17:05:45 – de la nr. 747813251: secţia 312 - „Nu” - 259 (voturi exprimate în defavoarea demiterii);
-         Orele 17:06:07 – de la nr. 765577803: „Da” – 253 (voturi exprimate în favoarea demiterii);
-         Orele 17:08:59 – de la nr. 747777954: „Da” – 300 (voturi exprimate în favoarea demiterii);
-         Orele 17:11:32 – de la nr. 748961808: „Da” – 434 (voturi exprimate în favoarea demiterii) şi „Nu” – 89 (voturi exprimate în defavoarea demiterii);
-         Orele 17:11:32 – de la nr. 752947484: „Da” – 82 (voturi exprimate în favoarea demiterii) şi „Nu” – 28 (voturi exprimate în defavoarea demiterii);
-         Orele 17:14:03 – de la nr. 749395012: „Da” – 354 (voturi exprimate în favoarea demiterii) şi „Nu” – 0 (voturi exprimate în defavoarea demiterii);
-         Orele 17:14:45 – de la nr. 743148652: „Da” – 62 (voturi exprimate în favoarea demiterii) şi „Nu” – 44 (voturi exprimate în defavoarea demiterii);
-         Orele 17:18:23 – de la nr. 762711924: „Da” – 540 (voturi exprimate în favoarea demiterii) şi „Nu” – 50 (voturi exprimate în defavoarea demiterii);
-         Orele 17:29:57 – de la nr. 740010238: „Da” – 150 (voturi exprimate în favoarea demiterii) şi „Nu” – 0 (voturi exprimate în defavoarea demiterii);
-         Orele 17:58:18 – de la nr. 747813251: secţia 312 - „Da” - 22 (voturi exprimate în favoarea demiterii);
-         Orele 18:02:59 – de la nr. 748876749: „Da” – 200 (voturi exprimate în favoarea demiterii) şi „Nu” – 257 (voturi exprimate în defavoarea demiterii);
-         Orele 18:06:47 – de la nr. 785993099: „Da” – 220 (voturi exprimate în favoarea demiterii) şi „Nu” – 80 (voturi exprimate în defavoarea demiterii);
-         Orele 18:10:14 – de la nr. 723174659: „Da” – 427 (voturi exprimate în favoarea demiterii) şi „Nu” – 29 (voturi exprimate în defavoarea demiterii);
-         Orele 18:14:03 – de la nr. 762711924: „Da” – 541 (voturi exprimate în favoarea demiterii) şi „Nu” – 50 (voturi exprimate în defavoarea demiterii);
-         Orele 18:21:02 – de la nr. 749216303: „Da” – 434 (voturi exprimate în favoarea demiterii) şi „Nu” – 89 (voturi exprimate în defavoarea demiterii);
-         Orele 18:23:58 – de la nr. 740010238: „Da” – 170 (voturi exprimate în favoarea demiterii) şi „Nu” – 0 (voturi exprimate în defavoarea demiterii);
-         Orele 18:36:09 – de la nr. 732143934: „Da” – 275 (voturi exprimate în favoarea demiterii);
-         Orele 18:36:09 – de la numărul dedicat 1855 către nr. 732143934 apare mesajul: „Nu aţi raportat voturile Nu!”
-         Orele 18:56:25 – de la nr. 749216303: „376 da 434 nu 89
-         Orele 19:01:57 – de la nr. 722451810: „Da” – 368 (voturi exprimate în favoarea demiterii) şi „Nu” – 32 (voturi exprimate în defavoarea demiterii);
-         Orele 19:04:59 – de la nr. 769304694: „Da” – 245 (voturi exprimate în favoarea demiterii) şi „Nu” – 25 (voturi exprimate în defavoarea demiterii);
-         Orele 21:02:33 – de la nr. 722451810: „Da” – 535 (voturi exprimate în favoarea demiterii) şi „Nu” – 40 (voturi exprimate în defavoarea demiterii);
-         Orele 21:47:37 – de la nr. 749395012: „Da” – 505 (voturi exprimate în favoarea demiterii);
-         Orele 21:47:39 – de la nr. 758582692: „Da” – 135 (voturi exprimate în favoarea demiterii) şi „Nu” – 15 (voturi exprimate în defavoarea demiterii);
-         Orele 22:18:38 – de la nr. 785993099: „Da” – 290 (voturi exprimate în favoarea demiterii) şi „Nu” – 125 (voturi exprimate în defavoarea demiterii);
*                 *
 *
          Pe parcursul zilei de 29.07.2012, constatând o prezenţă insuficientă la vot, învinuitul Nicolae-Liviu Dragnea, uzând de autoritatea şi influenţa sa în PSD, a încercat să mobilizeze persoanele apropiate (membrii de partid, primari, consilieri etc.) pentru a aduce oamenii la vot prin mijloace interzise de lege.
          Prin exploatarea unor mandate de interceptare emise de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, au fost identificate convorbiri telefonice între persoane din judeţul Teleorman şi Nicolae-Liviu Dragnea, care atestă săvârşirea faptelor incriminate de art. 13 din Legea nr. 78/2000.
          Astfel, în data de 29.07.2012, orele 20:34:29, Boboc Valentin Gabriel este contactat telefonic de către Marian Fişcuci, prilej cu care se poartă următorul dialog:
„Boboc Valentin Gabriel: Da! Să trăieşti!
Fişcuci Marian: Ce faci, mă, domn’ director?
Boboc Valentin Gabriel: Alerg prin oraş.
Fişcuci Marian: Bă, da aleargă toată lumea?
Boboc Valentin Gabriel: Să-i f...t în .... Stau ca tutele în faţa secţiei. Uite, asta le fac acu’, îi iau la goană.
Fişcuci Marian: Păi, trebuia să îi iei de mult.
Boboc Valentin Gabriel: Păi, îi luăm de mult, îi luăm de mult. Îi luăm de mult la goană.
Fişcuci Marian: Bă, s-o ia din casă în casă, băi! Echipa, cu maşinile după ei şi...
Boboc Valentin Gabriel: Asta fac!
Fişcuci Marian: Din casă în casă.
Boboc Valentin Gabriel: Asta fac acu’, sunt la Agricof. La Agricof sunt, da.
.............................................................................”
          De asemenea, în ziua de 29.07.2012, orele 20:38:57, Boboc Valentin Gabriel este contactat de înv. Nicolae-Liviu Dragnea, aflat la postul telefonic 0749.088.870, prilej cu care se poartă următorul dialog:
„Boboc Valentin Gabriel: Da, să trăiţi!
Liviu-Nicolae Dragnea: Băi ... Vali, văd că Victor (n.n.: Victor Drăguşin, primarul Alexandriei) are telefonul închis, aveţi decât 38% prezenţă în Alexandria ... (Trebuie remarcat că ulterior acestei convorbiri, prezenţa la vot consemnată în municipiul Alexandria la închiderea urnelor după aproximativ 2 ore a crescut semnificativ, de la 38% la 52,32%).
Boboc Valentin Gabriel: Ştiu, şefu’! Din casă în casă, uite, acum sunt prin zona asta pe la Agricol, pe aici ... din casă în casă o iau ...
Liviu-Nicolae Dragnea: Aşa!
Boboc Valentin Gabriel: Dar au început să vină, acuma au început să vină. Au fost la ţară.
Liviu-Nicolae Dragnea: Băi, am înţeles, dar organizaţi-vă să mi-i aduceţi pe toţi la vot, băi! Îi legaţi, îi luaţi în braţe ...
Boboc Valentin Gabriel: Asta le facem, batem din uşă în uşă! Din uşă în uşă am luat-o pe toate străzile!
Liviu-Nicolae Dragnea: Luaţi-i, mă, rugaţi-i frumos. Dar e toată lumea împânzită în oraş?
Boboc Valentin Gabriel: Da, şefu’, toți îi am peste tot.
Liviu-Nicolae Dragnea: Liberalii?
Boboc Valentin Gabriel: Aicea ... îi certai niţel, asta făceam când m-aţi sunat dumneavoastră, că ei au dus pe la ţară şi le-am zis să-i adune pe toţi de la ţară (n.n.: cu referire la militanţii liberali) că acolo s-au cam terminat, hai să îi aducem pe toţi încoace, în oraş.
Liviu-Nicolae Dragnea: Zi, mă, să îi aducă în oraş, mă!
Boboc Valentin Gabriel: Păi, asta ... şi că zise că îi aduce pe toţi în oraş acuma.
Liviu-Nicolae Dragnea: Bine, bine!
...............................................................................”
          În ziua de 29.07.2012, orele 20:40:04, Boboc Valentin Gabriel contactează o persoană, al cărei număr telefonic era alocat Primăriei Alexandria (nr. 0720.070.911), împrejurare în care se poartă următorul dialog:
Domn: Da, mă!
Boboc Valentin Gabriel: Hai, mă, că era şefu’, era Dragnea, dracu’! Ăăă ... nenicuțule, hai, mă, să-i luăm de la țară pe toţi că ... aicea sunt ...
Domn: Vorbeşte cu Marian Fişcuci să-l sune pe ăsta, să ... că i-a trimis după procese – verbale.
Boboc Valentin Gabriel: E ... pe cine, pe Almăjanu (n.n.: deputat PNL)? Să-l sune pe Almăjanu?
Domn: Să-l sune, da.
......................................................................................”
          În ziua de 29.07.2012, orele 20:40:47, Boboc Valentin Gabriel l-a contactat telefonic pe Marian Fişcuci, ocazie cu care s-a purtat următorul dialog:
„Fişcuci Marian: Da, mă, domn’ director!
Boboc Valentin Gabriel: Șefu’, uite vorbii și cu domn’ președinte (n.n.: Nicolae-Liviu Dragnea). Ă? Liberalii i-a trimis p-ăştia, pe toţi după procese – verbale, la ţară, după ... Sună-l p-acesta, pe Almăjanu, zi-i: Bă, frate, adu-i pe liberali în oraş, că le dau dracu’ de comune! Că procesele - verbale le luăm și ... Alde Murgă, toţi ăştia sunt ... sunt la oraş. Cât de cât conta şi de la ei. Mai ştia şi el, mai ştiam şi eu. Şi Ică zice, ce: Bă, sunaţi-l pe ... pe Almăjanu. Să-i cheme de la ţară. Că i-a trimis după procese – verbale.
Fişcuci Marian: Păi, da’ acu’ îi trimise, mă, după procese - verbale?
Boboc Valentin Gabriel: Păi, eu ştiu, mânca-ţi-aş sufletu’, ce gândire a dracu’ au?
Fişcuci Marian: Da. Bine!
....................................................................................”
          În data de 29.07.2012, orele 20:42:46, Boboc Valentin Gabriel l-a contactat pe un anume Nae Tatu aflat la postul telefonic 0728.117.722, prilej cu care s-a purtat următorul dialog:
Nae Tatu: Da, să ...
Boboc Valentin Gabriel: Mă, Victor e cu tine?
Nae Tatu: Da, uite acu’ îl iau şi plecăm pe teren. De ce?
Boboc Valentin Gabriel: Băi, tată, zi-i să-l sune pe Dragnea că are telefonul închis.
Nae Tatu: Cine?
Boboc Valentin Gabriel: Victor
Nae Tatu: A ... gata, hai că-l pun acuma!
Boboc Valentin Gabriel: Hai, zi-i să ...
Nae Tatu: Nu are semnal. Tu pe unde eşti?
Boboc Valentin Gabriel: Aha ... la ... spital.
Nae Tatu: Bun. Hai că venim şi noi pe teren. Hai că-l pun acum.
Boboc Valentin Gabriel: Şi zi-i să-l sune pe şefu’ (n.n.: pe înv. Nicolae-Liviu Dragnea)
Nae Tatu: Da, da, da.
Boboc Valentin Gabriel: Băi, şi vezi că eu i-am zis aşa, eu sunai şi pe Ică: Liberalii au trimis pe toţi după procese verbale prin comune. Şi zise: Bă, şefu’, noi nu avem nevoie de ... Şi zice că să-l sune Fişcuci pe Almăjanu. Şi-l sunai pe Fişcuci să-l sune pe Almăjanu ... Că i-a trimis pe alde Murgă pe toţi ... sunt după comune, prin comune după procese – verbale ...
Nae Tatu: Îl doare fix undeva. Hai ... stai, ia vorbeşte cu Victor.
Boboc Valentin Gabriel: Da, da.
Victor Drăguşin: Alo!
Boboc Valentin Gabriel: Vezi că te-a sunat şefu’ și ai avut ... ai telefonul închis. Ă ... mă întreabă cu, cu liberalii și i-am zis: Băi, șefule, sunt dispăruți din Alexandria după procese - verbale, pe la țară ...
Victor Drăguşin: N-am înţeles. Ce ai zis, mă?
Boboc Valentin Gabriel: Ă ... liberalii i-a trimis pe Murgă, pe ăştia, i-a trimis pe la ţară, pe Stancu Iuliana ... după procese – verbale. Eu nu am nevoie de procese – verbale şi zic: Bă, că ce face? Zice: Bă, ... sunaţi-l pe Almăjanu să-i cheme pe toţi în Alexandria.
Victor Drăguşin: Îhî!
Boboc Valentin Gabriel: Hai! Au luat-o din casă în casă, din apartament în apartament acuma. Da mai ... mai vroiau şi de la liberali să vină.
Victor Drăguşin: Da. Hai, că-l sun şi eu pe şefu’? Nu m-a sunat sau, mă rog.
......................................................”
          Şi, în fine, în ziua de 29.07.2012, orele 20:47:31, Boboc Valentin Gabriel
l-a contactat telefonic pe Marin Almăjanu (deputat PNL), împrejurare în care s-a purtat următorul dialog:
„Almăjanu Marin: Alo!
Boboc Valentin Gabriel: Să trăiţi! Şefu’, hai să mai ... să ne mai agităm nițel pe Alexandria
Almăjanu Marin: ....
Boboc Valentin Gabriel: Am câteva secții unde stau prost de tot. Unde nici nu i-am văzut pe aici deloc. Secţia 1, la spital aici, în PECO.
Almăjanu Marin: La ... te referi la mobilizare ... să-i luăm ...
Boboc Valentin Gabriel: Mobilizare, să-i luăm din ... da, da, da. Să-i mai ia şi ... n-am avut. La secţia 1 n-am avut liberali deloc aici, la spital. Am nevoie de ... mai ştie şi el, mai ... Eu i-am trimis din apartament în apartament. La secţia 3, stau prost de tot, 24%.
Almăjanu Marin: Vai de ...
Boboc Valentin Gabriel: La ... secţia 10, 26%. La secţia 25, am 23%. La secţia, barem, la 34 e şi băiatu’ .....
Almăjanu Marin: Știi ce s-a întâmplat, domne’?
Boboc Valentin Gabriel: Îm!
Almăjanu Marin: La PECO au dat bani alaltăieri, câte 500 de mii să nu vină la vot.
Boboc Valentin Gabriel: Da. Ştiu şefu’ că i-am sunat şi eu pe toţi patronii, care îi ştiu eu, care ... îi ameninţai şi eu le-am zis
Almăjanu Marin: Da.
Boboc Valentin Gabriel: Ce să-ţi spui, că decât că nu m-am luat la bătaie p-aci?
Almăjanu Marin: Da.
Boboc Valentin Gabriel: Şi la şcoala 4 şi ...
Almăjanu Marin: Dar ... mai sunt d-ăştia care nu au ...
Boboc Valentin Gabriel: hai, te rog, şefu’, mai adu-i p-ăia de pe la ţară! Adu-i pe băieţii ăia. Pe alde Murgă, că ăştia ştiu ... cunosc multă lume. La secţia 12, alde Murgă ştiu mulţi din ... din cartier.
Almăjanu Marin: Îl sun pe Murgă să vină urgent în Alexandria.
Boboc Valentin Gabriel: Hai, te rog eu frumos! Da, bine!
Almăjanu Marin: Bine.
Boboc Valentin Gabriel: Să trăiţi! Să trăiţi!”

          Notele de redare prezentate evocă, fără putinţă de tăgadă, intenţia învinuitului Nicolae-Liviu Dragnea de a profita de autoritatea şi influenţa sa în PSD, în scopul determinării unor persoane din partid sau anturate acestuia să-şi mobilizeze toate resursele pentru asigurarea unei prezenţe la vot care ar fi garantat validarea de către Curtea Constituţională a referendumului, inclusiv prin folosirea unor mijloace interzise de lege.
În cuprinsul acestor convorbiri, învinuitul cere în mod expres persoanelor aflate în subordinea sa să folosească presiuni pentru a determina alegătorii să se prezinte la vot, chiar împotriva voinţei acestora, activităţi care contravin flagrant prevederilor art. 4 din Legea nr. 3/2000.

*                 *
 *

4. ANALIZA PROBELOR ŞI A POZIŢIEI PROCESUALE A ÎNVINUITULUI

          Prin aprecierea tuturor probelor administrate, în ansamblul lor, acuzarea este obligată să-şi formeze convingerea cu privire la temeinicia ori netemeinicia învinuirii, precum şi dacă prezumţia de nevinovăţie a fost sau nu înlăturată prin probe certe de vinovăţie.
Într-o astfel de analiză, acuzarea reţine mai multe elemente probatorii cu caracter de certitudine, pe care le-a stabilit ca atare:
- cu două săptămâni înainte de data desfăşurării referendumului, învinuitul Nicolae-Liviu Dragnea, secretar general al PSD, uzând de autoritatea şi influenţa sa în partid, conferită şi de calitatea de coordonator al campaniei electorale în cauză, a emis două adrese prin care înştiinţa şefii judeţeni/locali ai PSD, dar şi directorii de campanie aflaţi sub autoritatea lui, că trebuie „stimulată” prin mijloace ilicite participarea la vot în vederea obţinerii majorităţii calificate de 50%+1 care ar fi garantat validarea referendumului cu consecinţa demiterii preşedintelui ales;
- în acelaşi scop al garantării validării referendumului şi demiterii preşedintelui ales, învinuitul Nicolae-Liviu Dragnea a coordonat un sistem informatic complex, prin intermediul căruia a transmis mesaje, ordine și recomandări legate de stimularea participării cetățenilor la vot prin mijloace interzise de lege către eșaloanele subsecvente ale coordonatorilor județeni de campanie ai PSD/primarilor/activiștilor de partid;
- profitând de autoritatea şi influenţa sa în partid, învinuitul Nicolae-Liviu Dragnea a trasat sarcini unor apropiaţi ai săi (membri PSD din judeţul Teleorman, unde îndeplinea funcţia de preşedinte al Consiliului judeţean) să facă tot ce le stă în putinţă, inclusiv prin încălcarea prevederilor legale, pentru a scoate oamenii la vot pentru îndeplinirea pragului de participare de 50%+1.
         
          Probatoriul administrat în cauză conturează imaginea unui demers amplu, iniţiat şi coordonat de învinuit în virtutea autorităţii şi influenţei pe care i le conferea poziţia în partid, prin care s-a urmărit atingerea unui obiectiv politic prin folosirea unei game variate de instrumente interzise de lege.
          Din analiza de ansamblu a mijloacelor de probă rezultă că învinuitul este autorul întregii activităţi descrise în rechizitoriu şi a transmis fie în mod nemijlocit, fie prin intermediul altor persoane, solicitările prin care îşi folosea influenţa în scopul atingerii folosului necuvenit.
Astfel, din declaraţiile martorului Ciubotariu Dan Ionuţ şi din procesele verbale de redare a convorbirilor rezultă că Nicolae-Liviu Dragnea gestiona tot procesul de comunicare cu persoanele implicate în campanie electorală şi cunoştea conţinutul mesajelor transmise, atât prin intermediul adreselor transmise, cât şi prin intermediul sistemului informatic. De altfel, mesajele îl menţionează în mod expres pe învinuit, iar acesta nu a negat în nici un moment pe parcursul campaniei electorale calitatea de autor al acestora. Mai mult, conţinutul mesajelor scrise se suprapune cu solicitările transmise în cursul aceleiaşi zile în mod direct de învinuit în cadrul convorbirilor telefonice interceptate, fiind evident că ele au acelaşi autor.
În aceste condiţii, nu poate fi reţinută ipoteza potrivit căreia o persoană neidentificată care activa în cadrul secretariatului general al partidului ar fi transmis în mod repetat mesaje în numele învinuitului şi fără cunoştinţa acestuia, prin intermediul canalelor oficiale de comunicare ale partidului, inducând în eroare persoanele implicate pe parcursul întregii campanii electorale. Încercarea de a acredita această variantă urmăreşte în mod vădit denaturarea adevărului în scopul de a înlătura răspunderea penală a învinuitului, în considerarea poziţiei de autoritate pe care o deţine în raport cu ceilalţi martori, astfel încât nu poate fi avută în vedere la stabilirea situaţiei de fapt.
Astfel, în practica instanţei supreme (Î.C.C.J., S.p. nr.  176 din 30.01.2012) s-a arătat că în situaţia unei infracţiuni de natura celei prevăzute de art. 13 din Legea nr. 78/2000, săvârşită de o persoană cu un ascendent semnificativ asupra celorlalţi participanţi, actele de folosire a influenţei pot fi probate prin coroborarea probelor indirecte. Înalta Curte a mai reţinut, în acelaşi context, că nu poate fi primită apărarea potrivit căreia persoanele aflate în subordinea autorului infracţiunii săvârşesc acte ilegale în folosul acestuia fără ca el să îşi exercite influenţa.
Acelaşi raţionament este aplicabil şi în speţă, astfel încât nu se poate reţine că, în lipsa unei activităţi de folosire a influenţei învinuitului, persoanele aflate în subordinea sa au acceptat să comită acte de fraudă de natură să le atragă răspunderea penală, fără a urmări obţinerea unui beneficiu, ci atingerea scopului asumat de învinuit.
Mesajele transmise de învinuit au fost de natură să contribuie la convingerea persoanelor pe care le coordona că pentru a obţine o participare ridicată la vot este necesară folosirea oricăror mijloace, inclusiv a celor interzise de lege.
Numărul extins de fraude identificate de organele judiciare, săvârşite în modalităţi similare şi care au toate acelaşi beneficiar politic, nu ar fi putut avea loc în lipsa unei protecţii implicite  şi în lipsa unui mecanism de coordonare de natura celui folosit de învinuit. În acest sens, trebuie remarcat că cele mai multe dintre secţiile de votare care fac obiectul cercetărilor în cauză se găsesc în judeţul Teleorman, unde învinuitul are calitatea de preşedinte al Consiliului Judeţean şi şi-a exercitat, în mod nemijlocit, influenţa prin solicitările adresate persoanelor responsabile cu campania electorală în acest judeţ, aşa cum rezultă din procesele verbale de redare a convorbirilor interceptate. Mecanismul de fraudare descris în rechizitoriu este similar celui identificat în alte patru dosare soluţionate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în care s-a dispus trimiterea în judecată pentru infracţiuni prevăzute de Legea nr. 3/2000, ceea ce demonstrează caracterul coordonat la nivel naţional al demersului.
          În fapt, intenţia de denaturare a rezultatului alegerilor nu putea fi iniţiată decât de către un lider al alianţei politice USL (în acest caz, înv. Nicolae-Liviu Dragnea), respectiv o persoană care, prin atribute derivând din funcţia ocupată într-un partid aflat la putere şi cu perspectiva reală de a accede la demnităţi importante în stat, putea să determine mediat, uzând de influenţa şi autoritatea sa, ca persoanele implicate în mecanismul pe care îl coordona să acţioneze în mod nelegal pentru a obţine în mod injust voturile alegătorilor, pentru atingerea ţintei pragului de participare de 50%+1 care ar fi avut drept consecinţă demiterea preşedintelui ales.

          În concluzie, apreciem că situaţia de fapt expusă are deplină acoperire în probatoriile administrate, care conjugate demonstrează, irefutabil, că înv. Nicolae-Liviu Dragnea, secretar general al PSD şi conducătorul campaniei electorale din partea aceluiaşi partid, profitând de autoritatea şi influenţa inerente funcţiei exercitate, a intenţionat să procure, prin interpuşi (coordonatori judeţeni, primari, militanţi ş.a.), foloase de natură nepatrimonială, respectiv voturile alegătorilor, în alte condiţii decât cele stabilite de lege.

*                 *
*

          Învinuitul nu a dat declaraţii în cauză,  însă după notificarea acuzaţiei ce i se impută, în data de 19.09.2012, înv. Nicolae-Liviu Dragnea a formulat un memoriu în care, în esenţă, a precizat următoarele:
          „Precizez că sunt Secretar General al PSD, iar în luna iulie am fost desemnat de către forurile de conducere coordonator al campaniei PSD pentru referendumul din iulie 2012. În această calitate am urmărit mobilizarea structurilor judeţene ale Uniunii la organizarea în cele mai bune condiţii a plebiscitului. Pentru aceasta am transmis în teritoriu instructaje şi adrese care vizau tocmai desfăşurarea, în conformitate cu legea, a referendumului ... În cadrul strategiei stabilite de USL, atragerea unui număr cât mai mare de votanţi a fost dezideratul fundamental.
          ........................................................................................
          În consecinţă, stabilirea şi atingerea unor obiective în cadrul unor scrutine electorale reprezintă preocuparea oricărui partid şi ea nu poate fi considerată un „folos necuvenit”. De asemenea, atragerea unui număr cât mai mare de alegători la urne este un alt imperativ al partidelor participante la sufragiul democratic.
          ...........................................................................................
          Arăt ... că, nu m-am întâlnit şi nu am discutat cu nici un preşedinte sau membru al biroului electoral al secţiei de votare şi nici nu le-am trimis, direct ori indirect, recomandări, sugestii, ordine etc. .......
          Precizez că nu am cerut niciunei „autorităţi publice centrale, judeţene, locale, aflate sub controlul politic al USD” să aplice „metodele” descrise în rezoluţia de începere a urmăririi penale şi nici n-am conceput „un sistem naţional de fraudare”.
          În mod greşit se reţine că am monitorizat „modul în care s-a votat”, fiecare partid urmărind de fapt rezultatele înregistrate la secţiile de votare (...). Altfel spus, sistemul nu a înregistrat numele sau alte date ale votanţilor pentru a stabili „modul cum au votat” aceştia .............................................
          Sistemul a urmărit strict evoluţia prezenţei la vot şi rezultatele (adică numărul de voturi „Da” şi „Nu”) înregistrate după numărarea voturilor, după închiderea procesului de votare la ora 23:00.
          ..............................................................................................
          Toate adresele şi materialele transmise către organizaţiile judeţene cu privire la sistemul de raportare prin SMS demonstrează în mod clar că singurul obiectiv urmărit prin acest sistem era raportarea prezenţei în timpul votului şi a rezultatelor electorale înregistrate după numărarea voturilor din secţiile de votare .....
          ........................................................................................................
          Raportarea prezenţei la vot în timpul procesului electoral şi a rezultatelor înregistrate după numărătoarea voturilor nu încalcă nicio prevedere din Legea nr. 3/2000 şi nici din alte acte normative.
          .......................................................................................
          Comunicarea electorală în vederea convingerii alegătorilor să voteze într-un fel sau altul sau cu un candidat sau altul reprezintă o acţiune esenţială a democraţiei ...
          ............................................................................................
          Este perfect legitim şi democratic ca un partid politic sau un candidat la o funcţie publică să încerce să comunice cu alegătorii pentru a-i convinge să voteze în sensul dorit. Iar stabilirea unor obiective electorale este absolut firească şi legală pentru partidele şi candidaţii care doresc să-şi evalueze performanţa electorală (atingerea sau nu a obiectivului propus).
          .............................................................................................
          Sistemul informatizat de numărătoare paralelă nu conţine date cu privire la identitatea votanţilor care au participat la referendum, ceea ce înseamnă că nu se poate stabili o astfel de corespondenţă cu voturile de Da şi Nu exprimate într-o anumită secţie de votare.
          .............................................................................................
          În plus, există şi alte forme prin care se stabileşte în mod perfect legal, inclusiv în timpul procesului de votare, câte voturi Da şi câte Nu au fost exprimate în cadrul unui referendum. E vorba de institutele de sondare a opiniei publice care realizează exit-poll-uri la ieşirea alegătorilor din secţiile de votare, fără ca această activitate să cadă sub incidenţa art. 53 din Legea nr. 3/2000 .....................................
          Înainte de ora 23:00, în sistem au fost recepţionate doar SMS-uri de probă, transmise de un număr restrâns de reprezentanţi în secţiile de votare, iar toate aceste date au fost şterse înainte de ora 23:00.
          Mai mult decât atât, sistemul informatizat a înregistrat rezultatele din secţiile de votare, respectiv câte voturi de DA şi de NU, abia după ora 23:00, respectiv după deschiderea urnelor şi după numărarea voturilor.
          Un alt argument privind inconsistenţa acuzaţiilor formulate constă în aceea că e practic imposibil să se stabilească , în timpul procesului de votare, numărul exact de voturi Da şi de voturi Nu. Pe de altă parte, cei mai mulţi dintre alegători ar fi refuzat să dezvăluie modul în care au votat, iar apoi în secţia de votare erau membri ai tuturor partidelor politice parlamentare, inclusiv din partea PDL, care s-ar fi putut opune unei astfel de fraude.
          ...............................................................................................
          Întrucât este un dosar eminamente politic – reproşându-mi-se că m-am asociat cu mii de oameni pentru a obține validarea referendumului pentru demiterea preşedintelui, mă prevalez de dispoziţiile art. 70 al 2 Cpp, însă voi depune memorii ori de câte ori voi considera necesar să-mi exprim un punct de vedere în apărare”.
Aceste apărări nu sunt de natură a înlătura caracterul penal al faptelor pentru care s-a dispus începerea urmăririi penale.
Un obiectiv politic nu reprezintă în sine un folos necuvenit, iar folosirea instrumentelor electorale pentru atingerea acestui obiectiv nu reprezintă o acţiune incriminată, însă urmărirea obiectivului prin mijloace interzise de lege constituie o faptă prevaăzută de legea penală. În condiţiile în care obiectivul demiterii Preşedintelui României ar fi fost atins prin creşterea artificială a participării la vot, folosind mijloacele propuse de învinuit, el apare ca un beneficiu la care Uniunea Social Liberală nu era îndreptăţită în această modalitate.
Mesajele transmise de învinuit nu reprezintă o comunicare obişnuită cu alegătorii şi cu persoanele implicate în mecanismul electoral, ci încercări repetate de a-i determina să săvârşească fapte interzise de lege, toate cu scopul obţinerii acestui beneficiu necuvenit.
          Persoanele cărora le erau adresate aceste mesaje se aflau în sfera de influenţă politică a învinuitului, împrejurare care rezultă fără nici un dubiu examinând poziţia acestora în ierarhia de partid, dar şi tonul imperativ al comunicării.
         
          Cu privire la prezentarea materialului de urmărire penală învinuitului Nicolae-Liviu Dragnea

          În data de 18.06.2013, învinuitului Dragnea Nicolae-Liviu i-a fost pus la dispoziţie, în prezenţa apărătorului ales, întreg materialul de urmărire penală administrat în dosarul nr. 280/P/2012, plus volumul conţinând documentele întocmite cu ocazia prezentării materialului de urmărire penală celorlalţi învinuiţi în cauză. După examinarea opiselor tuturor volumelor în cauză, învinuitul Dragnea Liviu-Nicolae şi-a manifestat dorinţa de a studia doar materialul de urmărire penală privitor strict la persoana sa, sens în care, în intervalul orar 16:00 – 16:40 a procedat la studierea volumelor nr. 1, 2, 5 şi 20.
          Învinuitul a precizat că nu doreşte să procedeze la ascultarea vreunei convorbiri telefonice, context în care consideră epuizată activitatea de studiere a materialului de urmărire penală (prilej cu care s-a întocmit un proces – verbal semnat de către învinuit şi apărătorul său ales, fără formularea vreunei obiecţiuni sau observaţii cu privire la activitatea desfăşurată ori la cele consemnate în respectivul proces – verbal).
Procurorul de caz a convenit cu apărătorul ales să se întocmească procesul – verbal de prezentare a materialului de urmărire penală la o dată ulterioară.
Fără a da curs invitaţiilor verbale, transmise prin apărătorul ales, de a proceda la întocmirea procesului – verbal de prezentare a materialului de urmărire penală, abia în data de 09.07.2013 învinuitul Dragnea Liviu-Nicolae a transmis o înştiinţare procurorului de caz în sensul că „ ... în perioada lunii iulie 2013 nu se poate deplasa la Parchet în vederea finalizării materialului de urmărire penală. În acest sens, menţionăm că în perioada respectivă, învinuitul, în calitate de membru al Guvernului României, participă zilnic în teritoriu la întâlniri cu reprezentanţii instituţiilor locale pentru dezbaterea proiectului de regionalizare.
În consecinţă, luând act de această împrejurare, întâlnirile respective fiind stabilite încă de la începutul anului, vă solicităm programarea activităţii de finalizare a prezentării materialului de urmărire penală pentru luna august 2013.”
Cererea astfel formulată a fost respinsă ca neîntemeiată de către procurorul de caz prin actul rezolutiv din data de 09.07.2013, apreciindu-se atitudinea învinuitului Dragnea Liviu-Nicolae ca având un pronunţat caracter dilatoriu, fiind evidentă tendinţa acestuia de tergiversare a soluţionării cauzei.
Ca atare, fiind citat pentru data de 12.07.2013 de către procurorul de caz, învinuitul Dragnea Liviu-Nicolae a formulat o nouă cerere, prin apărător ales, arătând că se află în „ ... imposibilitatea prezentării sale la sediul Parchetului în data de 12.07.2013 întrucât în ziua respectivă se află în judeţul Covasna, la o întâlnire cu reprezentanţii instituţiilor locale din zonă pe tema regionalizării. Precizăm că întâlnirea a fost stabilită cu mult timp înainte, în cadrul unui program la nivel naţional.
Pe cale de consecinţă, vă solicităm amânarea finalizării prezentării materialului de urmărire penală pentru ziua de 29.07.2013 faţă de activităţile învinuitului în calitatea sa de membru al Guvernului României, în cauză nefiind vorba despre exercitarea cu rea credinţă a dreptului la apărare”.
Cererea astfel formulată  a fost admisă de către procurorul de caz prin actul rezolutiv din data de 11.07.2013, stabilindu-se ziua de 29.07.2013, orele 16:00, ca dată pentru întocmirea procesului – verbal de prezentare a materialului de urmărire penală în cauză.
Cu ocazia întocmirii procesului – verbal de prezentare a materialului de urmărire penală din data de 29.07.2013 învinuitul, în prezenţa apărătorului său ales, a precizat procurorului de caz că doreşte să mai studieze şi „ ... materialul de urmărire penală şi în ceea ce îi priveşte pe ceilalţi coînvinuiţi în cauză, întrucât la data de 18.06.2013, când m-am prezentat la sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, eu am înţeles că e o primă etapă din procedura de prezentare a materialului de urmărire penală în dosarul nr. 280/P/2012 al D.N.A. – Secţia de combatere a corupţiei.
Nu am de făcut cereri noi în probaţiune întrucât mă consider nevinovat în cauză.”
Solicitarea sa formulată în temeiul prevederilor art. 252 alin. 1 C.p.p. a fost respinsă ca neîntemeiată de către procurorul de caz prin ordonanţa din data de 29.07.2013, motivându-se, în esenţă, că atitudinea procesuală a învinuitului este de tergiversare evidentă a finalizării procedurii de prezentare a materialului de urmărire penală în cauză.
Ulterior, la data de 31.07.2013, învinuitul a formulat o cerere în probaţiune, solicitând audierea ca martor a numitului Viorel Victor Ponta, după care a formulat o cerere nouă la data de 05.08.2013, aducând la cunoştinţa procurorului de caz că „ ... în perioada următoare, până la data de 16.08.2013, se află în concediu de odihnă, astfel încât nu se poate prezenta pentru a continua studierea materialului de urmărire penală”.
Cele două cereri formulate  astfel au fost soluţionate de către procurorul de caz prin ordonanţa din data de 05.08.2013, dispunându-se, în mod motivat, următoarele:
-         respingerea ca neîntemeiată a cererii noi formulate de înv. Dragnea
Liviu-Nicolae în dosarul nr. 280/P/2012 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Secţia de combatere a corupţiei în cadrul procedurii de prezentare a materialului de urmărire penală de „ ... audiere ca martor a lui Ponta Victor Viorel în calitate de copreşedinte al USL la momentul referendumului din data de 29.07.2012, motivat de faptul că folosul necuvenit nepatrimonial viza USL ...”;
-         citarea învinuitului Dragnea Liviu-Nicolae împreună cu apărătorul ales,
în perioada 19.08.2013 – 23.08.2013, orele 08:00 – 16:00, şi 26.08.2013 – 30.08.2013, orele 08:00 – 16:00, la sediul D.N.A. – Secţia de combatere a corupţiei, pentru a continua studierea întregului material de urmărire penală administrat în dosarul nr. 280/P/2012.
          În contra respingerii cererii în probaţiune (dispuse prin ordonanţa procurorului de caz din data de 05.08.2013) a formulat plângere învinuitul Dragnea Liviu-Nicolae care a fost respinsă ca neîntemeiată de către procurorul şef adjunct D.N.A., prin ordonanţa din data de 23.08.2013.
Ulterior, la data de 19.08.2013, învinuitul a formulat o nouă cerere, prin apărător ales, aducând la cunoştinţa procurorului de caz că „ ... în perioada 19-23.08.2013 se află în imposibilitate de prezentare, fiind plecat în străinătate, unde fratele său este internat, cu o afecţiune severă, într-o clinică medicală. În acest context, în funcţie de evoluţia bolii, învinuitul se va prezenta la Parchet, în vederea prezentării materialului de urmărire penală, în perioadele precizate în ordonanţa din 19.08.2013”.
La data de 26.08.2013 învinuitul Dragnea Liviu-Nicolae, prin apărător ales, a transmis o nouă cerere procurorului de caz, arătând că „ ... depune mai multe acte prin care face dovada imposibilităţii de prezentare în săptămâna 19-23.08.2013. Astfel, din înscrisurile respective rezultă că învinuitul s-a deplasat la Istanbul unde fratele său – Dragnea Viorel – era internat în stare gravă la o clinică medicală. De altfel, acesta a şi decedat (...), înmormântarea urmând a avea loc în ziua de 27.08.2013. Pentru acest motiv, învinuitul nu se va prezenta la Parchet în săptămâna 26-30-08.2013.
În consecinţă, solicităm reprogramarea activităţii de finalizare a prezentării materialului de urmărire penală pentru luna septembrie 2013, perioadă în care învinuitul va fi în măsură să studieze toate actele dosarului şi, în funcţie de aceasta, să formuleze eventuale cereri şi memorii. De asemenea, dorim să precizăm că amânarea acestei activităţi nu este determinată de intenţia învinuitului de a tergiversa soluţionarea cauzei, ci de ivirea unei împrejurări excepţionale cu impact emoţional deosebit. Or, tocmai această împrejurare explică imposibilitatea, fizică şi mentală, a învinuitului de a participa, deocamdată, la activitatea stabilită de procuror”.
Având în vedere aceste împrejurări excepţionale procurorul de caz prin ordonanţa din data de 27.08.2013 a admis cererea învinuitului Liviu-Nicolae Dragnea şi a prorogat  termen  în vederea studierii materialului de urmărire penală în perioada 02.09. – 06.09.2013, orele 08:00 – 16:00.
Aşa fiind, în data de 02.09.2013, în intervalul orar 13:30 – 16:10, învinuitului Liviu-Nicolae Dragnea, în prezenţa apărătorilor aleşi, i s-a pus la dispoziţie de către ofiţerul de caz 84 de volume – numerotate, sigilate şi opisate – precum şi suporturile optice în integralitatea lor.
În intervalul orar mai sus menţionat, după analiza opiselor tuturor volumelor, învinuitul a procedat la studierea volumelor 1 (integral) şi 2 (parţial). Cu acea ocazie a precizat că nu doreşte să procedeze la ascultarea vreunei convorbiri telefonice sau ambientale redate în cauză.
Ulterior, în zilele de 03.09.2013 (intervalele orare 09:05 – 11:45, 15:20 – 17:05), 04.09.2013 (09:10 – 10:15), 05.09.2013 (09:10 – 12:30), 06.09.2013 (09:10 – 10:40), 09.09.2013 (09:18 – 12:00), învinuitul Dragnea Liviu-Nicolae, în prezenţa apărătorului ales, a studiat materialul de urmărire penală din volumele 1 – 11, 46 (integral) şi vol. 44 (parţial).
În data de 04.09.2013, procurorul de caz a adus la cunoştinţa învinuitului Dragnea Nicolae-Liviu şi apărătorului său ales, printr-un proces – verbal, faptul că s-a stabilit ca termen pentru finalizarea activităţii de studiere a materialului de urmărire penală data de 13.09.2013, inclusiv.
S-a opinat de către procurorul de caz ca fiind un termen rezonabil, în raport cu toate cele descrise anterior privitoare la durata desfăşurării  activităţii de prezentare a materialului de urmărire penală învinuitului Dragnea Liviu-Nicolae.
Procesul – verbal a fost semnat de către învinuit şi apărătorul său ales, cu următoarele precizări:
„Având în vedere volumul mare al actelor de urmărire penală – strânse în cele 85 de volume ale dosarului – solicit prelungirea termenului până la sfârşitul lunii septembrie 2013. În acest sens, precizez că în perioada 09 – 11.09.2013, mă voi deplasa într-o vizită oficială în Suedia (...), iar calitatea de ministru şi viceprim  ministru mă împiedică să stau în permanenţă la sediul Parchetului pentru studierea materialului de urmărire penală.
Arăt că, începând cu data de 02.09.2013 m-am prezentat zilnic la Parchet şi am studiat dosarul de urmărire penală, aşa încât cererea mea de prelungire a termenului nu este o încercare de tergiversare a calendarului cauzei.
De altfel, chiar Parchetul apreciază, în adresa din 02.04.2013, aflată la fila 214 din vol 3 al dosarului de urmărire penală, că această cauză este una „complexă”, ceea ce justifică solicitarea mea.
Pentru ca dreptul meu la apărare să fie unul efectiv, solicit admiterea acestei cereri”.
Având în vedere cererea nou formulată de către învinuitul Dragnea Liviu-Nicolae, prin apărător ales, printr-o ordonanţă din data de 05.09.2013, procurorul de caz a respins ca neîntemeiată această solicitare formulată în cauză privind prorogarea termenului de finalizare a procedurii de prezentare a materialului de urmărire  penală până la sfârşitul lunii septembrie 2013, cu următoarea motivare:
Cererea formulată de către înv. Liviu-Nicolae Dragnea este nefondată întrucât o apreciem ca având un caracter dilatoriu, fiind evidentă tendinţa acestuia de tergiversare a finalizării procedurii de prezentare a materialului de urmărire penală în ceea ce îl priveşte.
          Printr-o ordonanţă anterioară învinuitului i-a fost acordat de către procurorul de caz un număr de 10 zile pentru studierea materialului de urmărire penală în cauză, respectiv în perioada 19.08 – 30.08.2013. În această perioadă, învinuitul nu s-a prezentat pentru a studia materialul de urmărire penală întrucât a avut o problemă familială deosebită, respectiv decesul fratelui său.
          Ţinând cont de această situaţie excepţională, procurorul de caz a mai acordat un număr de 10 zile pentru studierea materialului de urmărire penală.
          În pofida acestui fapt, învinuitul Liviu-Nicolae Dragnea a acordat un timp relativ scurt, zilnic vorbind, acestei activităţi judiciare, invocând calitatea sa de ministru şi viceprim-ministru care l-ar obliga să răspundă responsabilităţilor sale profesionale dar şi faptul că,  în perioada 09.09.-11.09.2013 este trimis în interes de serviciu într-o vizită oficială în Suedia, ceea ce ar impune din punctul său de vedere o prorogare a termenului de finalizare a procedurii de prezentare a materialului de urmărire penală pentru finalul lunii septembrie 2013.
          Ţinând cont şi de situaţia procesuală a celorlalţi 78 de învinuiţi care aşteaptă o soluţie pe fond şi care au avut o conduită de netergiversare a procedurii prezentării materialului de urmărire penală, apreciem ca fiind suficient şi rezonabil termenul final acordat pentru data de 13.09.2013, fără ca prin aceasta să fie golit de conţinut dreptul la apărare efectivă invocat de către învinuitul Liviu-Nicolae Dragnea.
          În atare condiţii, învederăm învinuitului Liviu-Nicolae Dragnea şi apărătorului său ales faptul că la data de 13.09.2013 procurorul de caz va proceda la întocmirea procesului – verbal de prezentare a materialului de urmărire penală.”

În data de 13.09.2013, învinuitul Dragnea Liviu-Nicolae a solicitat o nouă prelungire a termenului stabilit pentru finalizarea activităţii de studiere a materialului de urmărire penală, motivat de numărul mare al volumelor de urmărire penală şi de faptul că activităţile profesionale de vicepremier l-au pus în imposibilitatea de a aloca mai mult timp studierii dosarului.
Având în vedere această solicitare şi luând în considerare motivele invocate, precum şi împrejurarea că învinuitul a coordonat Comandamentul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă la nivelul Guvernului României, în raport cu evenimentele create de inundaţiile din judeţul Galaţi, a fost prelungit termenul până la data de 20.09.2013.
În atare situaţie, prin ordonanţa din data de 18.09.2013, procurorul de caz a învederat învinuitului Dragnea Liviu-Nicolae şi apărătorului său ales, faptul că la data de 20.09.2013 se va proceda la întocmirea procesului – verbal de prezentare a materialului de urmărire penală (prezenta ordonanţă fiind comunicată acestora cu menţiunea că reprezintă termen în cunoştinţă pentru învinuit). În ziua antemenţionată învinuitul a refuzat să se prezinte, invocând, printr-o cerere adresată procurorului de caz, probleme profesionale de rezolvat în detrimentul finalizării acestei proceduri judiciare.

Având în vedere cronologia desfăşurării acestei activităţi de prezentare a materialului de urmărire penală, se consideră că termenul acordat pentru finalizarea acestei activităţi este unul rezonabil, astfel încât dreptul la apărare nu a fost golit de conţinut, ci a avut un caracter efectiv, conduita procesuală a învinuitului Dragnea Liviu-Nicolae fiind, în mod indiscutabil, una de tergiversare a încheierii acestei proceduri mai sus menţionate (raportat la atitudinea procesuală a celorlalţi 78 coînvinuiţi se poate face o constatare simplă, respectiv faptul că pentru toţi ceilalţi 78 de învinuiţi materialul de urmărire penală strâns în cele 84 de volume a fost prezentat acestora în aproximativ 3 săptămâni, şi anume în perioada 14.05.2013 – 04.06.2013, în timp ce pentru învinuitul Dragnea Liviu-Nicolae procedura a început în ziua de 18.06.2013 şi nu s-a încheiat nici până în prezent, ca urmare a conduitei sale procesuale indiscutabil dilatorii).


*                 *
 *

5. ÎNCADRAREA JURIDICĂ A FAPTELOR SĂVÂRŞITE DE ÎNVINUITUL NICOLAE-LIVIU DRAGNEA

         
Fapta învinuitului Nicolae-Liviu Dragnea, care, în calitate de secretar general al PSD, cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29.07.2012, a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală necuvenite pentru alianţa politică U.S.L. (îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale), întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii prev. de art. 13 din Legea nr. 78/2000 (cu modificările şi completările ulterioare).
Învinuitul îndeplinea la momentul săvârşirii faptelor funcţia de secretar general al PSD şi fusese desemnat coordonator al campaniei electorale, deţinând în această calitate autoritate şi influenţă în raport cu ceilalţi membri de partid, astfel încât îndeplinea condiţiile prevăzute de lege pentru a avea calitatea de subiect activ al infracţiunii.
Comunicările transmise în diferite forme de învinuit persoanelor aflate în subordinea sa în ierarhia de partid cu privire la conduita pe care urmau să o adopte pe parcursul procesului electoral, precum şi organizarea şi coordonarea mecanismului descris anterior reprezintă acte de folosire a autorităţii şi a influenţei cu scopul de obţine prin mijloace nelegale creşterea prezenţei la vot şi, implicit, validarea referendumului pentru demiterea preşedintelui, de natură să aducă un beneficiu politic Uniunii Social Liberale.
Aşa cum am mai arătat, persoanele cărora le erau adresate aceste mesaje se aflau în sfera de influenţă politică a învinuitului, împrejurare care rezultă fără nici un dubiu examinând poziţia acestora în ierarhia de partid, dar şi tonul imperativ al comunicării.
Caracterul necuvenit al folosului rezultă din modalitatea în care acesta urma să fie obţinut, respectiv prin folosirea unor practici interzise în mod expres de normele referitoare la desfăşurarea campaniei electorale, protecţia datelor cu caracter personal şi a confidenţialităţii votului, exercitarea liberă a votului sau modul de desfăşurare a procesului de votare.
Faptele descrise au creat urmarea prevăzută de lege, punând în pericol valorile sociale protejate de norma penală referitoare la încrederea publică în activitatea desfăşurată de partidele politice, care presupune lipsa oricăror acte de folosire a influenţei pentru obţinerea de foloase necuvenite.
În acest context, este lipsit de relevanţă din perspectiva incriminării din art. 13 din Legea nr. 78/2000 dacă învinuitul a cunoscut sau nu felul concret în care foloasele nepatrimoniale (voturile alegătorilor) vor fi procurate, neavând importanţă, aşadar, dacă a ştiut elementele de detaliu ale activităţii infracţionale săvârşite ulterior de persoanele aflate în sfera sa de influenţă, în condiţiile în care a acceptat şi a solicitat în mod expres ca folosul urmărit să fie obţinut prin mijloace nelegale.
Aşa cum a învederat şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în speţa devenită cunoscută drept „Trofeul Calităţii” (Î.C.C.J., S.p. nr.  176 din 30.01.2012), „infracţiunea imputată inculpatului este una de pericol, ceea ce înseamnă că pentru subzistenţa ei nici nu se cere ca beneficiul urmărit (n.n.: în acest caz, validarea referendumului de către Curtea Constituţională şi, deci, demiterea Preşedintelui României) să se şi fi realizat în fapt”. Aşadar, este nesemnificativ pentru existenţa infracţiunii dacă în final aceste foloase au fost obţinute sau nu, întrucât infracţiunea s-a consumat în momentul în care învinuitul şi-a folosit influenţa şi autoritatea în scopul de obţine pentru Uniunea Social Liberală un folos necuvenit.
Sub aspectul laturii subiective, învinuitul a acţionat cu intenţie directă, având reprezentarea urmării produse prin faptele sale şi urmărind producerea acestui rezultat.
 În atare situaţie, acuzarea consideră că sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art. 13 din Legea nr. 78/2000 (cu modificările şi completările ulterioare), atât în privinţa laturii obiective cât şi a celei subiective, iar congruenţa acestora în probatoriul administrat conduce la faptul că activitatea infracţională săvârşită de învinuitul Nicolae-Liviu Dragnea se circumscrie tiparului stabilit de norma incriminatoare.
În cauză a fost reţinută forma simplă a infracţiunii, apreciindu-se că întreaga activitate descrisă în situaţia de fapt se circumscrie unei activităţi unice de folosire a influenţei şi autorităţii, în baza aceleiaşi rezoluţii, iar întinderea în timp a acestei activităţi este o consecinţă naturală a modului în care a fost conceput planul infracţional, fără a fi de natură să influenţeze caracterul unitar al infracţiunii.
*                 *
*

6. ALTE SOLUŢII ÎN PRIVINŢA ÎNVINUITULUI NICOLAE-LIVIU DRAGNEA


          Relativ la celelalte infracţiuni reţinute în sarcina înv. Nicolae-Liviu Dragnea, respectiv art. 323 pct. 1 din C.p., art. 25 C.p. rap. la art. 53 pct. 1 din Legea nr. 3/2000 şi art. 25 C.p. rap. la art. 54 pct. 1 din Legea nr. 3/2000, apreciem că probele strânse în cauză nu sunt suficiente şi convingătoare pentru a justifica, în privinţa lor, emiterea unui act de inculpare în cauză, motiv pentru care se va dispune scoaterea de sub urmărire penală a înv. Nicolae-Liviu Dragnea raportat la acest fapte penale.